Radio Romania International

Arhiva :

Teatrul de Comedie la moment aniversar
(2011-02-19)
Ultima actualizare: 2011-02-25 12:56 EET Print
Unul dintre teatrele emblematice ale Bucureştiului şi ale României a aniversat la începutul acestui an jumătate de secol de existenţă. A fost una dintre ocaziile extrem de rare de a întâlni în acelaşi timp şi în acelaşi loc artişti care s-au întipărit cu adevărat şi pentru totdeauna în memoria colectivă. Instituţia despre care vorbim este Teatrul de Comedie, iar data oficială a naşterii sale este 5 ianuarie 1961, ziua în care a avut loc premiera ce inaugura teatrul: „Celebrul 702”, de Alexandru Mirodan, în regia lui Moni Ghelerter şi avându-l pe Radu Beligan în rolul principal. Radu Beligan a fost şi primul director, vreme de aproape 9 ani, până în 1969, perioadă despre care a povestit în seara aniversării celor 50 de ani de existenţă a Teatrului de Comedie: „Nu m-am considerat niciodată un director în sensul autorităţii. Eram camaradul lor, care avea o muncă în plus. Nu stăteam niciodată în biroul directorilor, ci numai pe scenă sau în atelier. Au rămas de neuitat serile când, după spectacol, nu ne înduram să ne despărţim şi Amza Pellea ne făcea să murim de râs, Dumitru Rucăreanu ne desfăta cu romanţe, Marin Moraru îl imita uluitor pe Laurence Olivier în rolul Hamlet, iar Gheorghe Dinică râdea cu capul dat pe spate, asemeni calului venit din „Guernica” lui Picasso. Majoritatea trupei era tânără. Cei doi regizori, Lucian Giurchescu şi David Esrig, erau şi ei tineri şi inspiraţi”. În aceeaşi seară de 5 ianuarie 2011, Radu Beligan a povestit modul surprinzător şi foarte rapid în care s-a născut Teatrul de Comedie: „În decembrie 1960, profitând de lichidarea unui ansamblu falimentar (...), directorul general al teatrelor m-a chemat şi mi-a propus crearea unui nou teatru în Bucureşti. Cu o grabă pe care nici astăzi nu mi-o explic, mi-a dat o coală de hârtie şi un stilou şi, pe colţul biroului lui, am făcut în 15 minute o listă de 26 de actori, doi regizori şi un scenograf. Acesta a fost actul de naştere al Teatrului de Comedie”. Pe lista creată de Radu Beligan s-au aflat nume precum Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Amza Pellea, precum şi regizorii Lucian Giurchescu şi David Esrig. La baza prestigiului câştigat atunci de Teatrul de Comedie a fost unitatea trupei, după cum a declarat şi Marin Moraru: “Noi am fost o familie. Nu am fost un teatru”. Printre spectacolele de rezonanţă montate în aceşti 50 de ani pe scena Comediei se numără, bineînţeles, “Celebrul 702”, apoi cele regizate de Lucian Giurchescu pe textele lui Bertolt Brecht: “Dispariţia lui Galy Gay” şi “Mutter Courage”. De altfel, Lucian Giurchescu era considerat la acea vreme (anii 60-70) cel mai bun regizor din Europa, specializat în piesele lui Brecht. Anul 1965 a fost marcat de un moment special: invitaţia la Teatrul Naţiunilor din Paris, Sala Sarah Bernard, cu trei spectacole: “Umbra”, de Evghenii Şvarţ şi “Troilus şi Cresida”, de William Shakespeare, ambele în regia lui David Esrig şi “Rinocerii”, de Eugene Ionesco, regia Lucian Giurchescu. Au fost nişte reprezentaţii uluitoare, cu distribuţii pe măsură, ce au adus Comediei Premiul Teatrului Naţiunilor pentru “cea mai bună participare naţională”, la care s-a adăugat Premiul pentru cel mai bun spectacol, pentru “Troilus şi Cresida”. Actorul Ion Lucian îşi aminteşte emoţionat acele momente: “Eram în spatele cortinei, în sala Sarah Bernard şi aşteptam cu emoţie ridicarea cortinei pentru spectacol. Era o situaţie specială. Cu o lună în urmă venise la Bucureşti Comedia Franceză. Actorii şi-au exprimat dorinţa de a vedea un spectacol în România. Norocul nostru a fost că au fost aduşi la ”Rinocerii”. De aceea, când ne-am dus noi acolo, Parisul era deja informat de către aceşti actori: „Duceţi-vă la români, nu-i scăpaţi, pentru că sunt uluitori!”. Duceam această povară pe umerii noştri cu mândrie şi aşteptam confruntarea cu publicul. În momentul acela, a început imnul naţional. Şi ne-a făcut praf! Ne-am dat seama că reprezentăm o şcoală de teatru românesc. Imediat după, s-a auzit Marseilleza. Şi asta ne-a pus capac! Ne-am dat seama că nu este un spectacol, ci o confruntare. De spectacol nu vă pot spune cum s-a desfăşurat, pentru că s-a întâmplat ce nu s-a pomenit încă în Franţa – năvala publicului din sală pe scenă. Şi aceasta, pentru că, în proporţie de 80%, în sală erau oameni de teatru. Printre ei s-a strecurat timid un om, care stătuse ascuns într-o lojă, ca nu cumva să se spună în presă că are relaţii bune cu România. Nu a mai putut răbda să stea ascuns, a venit la noi şi ne-a felicitat: „Datorită vouă, românilor, mi-am dat seama de dimensiunile piesei mele”. Era, bineînţeles, Eugen Ionescu. Acestea se întâmplau în anii de “tinereţe” ai teatrului. Mai recent, turneele internaţionale de la începutul anilor 90 cu spectacolul “Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare în regia lui Alexandru Darie au readus Teatrul de Comedie pe cele mai importante scene ale lumii. În august 2007, spectacolul “Revizorul” de Gogol, în regia lui Horaţiu Mălăele, a fost prezentat în cadrul Festivalului Internaţional Fringe Edinburgh. Prestaţia trupei a fost apreciată cu cronici elogioase în cotidienele britanice The Times, The Independent, The Sunday Herald. Din 2002, directorul Teatrului de Comedie este actorul George Mihăiţă, angajat al teatrului încă din 1970. El a exprimat foarte clar şi scurt ce stă la baza a ceea ce a fost şi este această instituţie: “Vă rog să mă credeţi că sunt emoţionat în ceea ce priveşte prietenia colegilor noştri şi am încercat să duc mai departe această prietenie. Încerc să insuflu prietenie tuturor colegilor mei. Probabil că este un motiv pentru care din prietenia generală se nasc şi spectacole frumoase”. În 2002, Teatrul de Comedie a lansat Festivalul Comediei Româneşti – festCO -, devenit internaţional la a cincea ediţie, iar din 2006 se organizează şi Concursul de Comedie Românească şi Gala Comediei Româneşti. (Luana Pleşea)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International