Radio Romania International

Arhiva :

România şi Balcanii după 1945
(2010-10-04)
Ultima actualizare: 2010-10-11 14:17 EET Print
Sfîrşitul celui de-a doilea război mondial nu a adus şi reluarea politicilor de cooperare regională. Deşi lumea aştepta reintrarea în normalitate, aceasta nu s-a produs decît după moartea lui Stalin din 1953. Cît timp a trăit sîngerosul tiran sovietic, tensiunile dintre SUA şi URSS, dintre capitalism şi comunism au împiedicat apropierea dintre naţiunile aflate de cele două părţi ale Cortinei de Fier şi vindecarea rănilor. Delimitarea dintre Orient şi Occident trecea şi prin Europa de Sud-Est: România, Bulgaria, Albania erau în sfera sovietică de influenţă, iar Iugoslavia, deşi formal nu aparţinea lagărului comunist, adoptase acelaşi model, iar Grecia şi Turcia erau în tabăra occidentală. În perioada interbelică existase un proiect de cooperare regională antirevizionist încheiat în 1934 între România, Iugoslavia, Grecia şi Turcia denumit Antanta Balcanică. Declanşarea războiului a dus la moartea acestuia iar reluarea sa după 1945 nu a mai fost posibilă. Abia după 1955, după rezolvarea statutului Austriei, cele două blocuri economico-militare au făcut paşi timizi unul spre celălalt. Paradoxal, abia după reprimarea revoluţiei anticomuniste din Ungaria din 1956 şi după consolidarea dominaţiei sovietice s-au putut manifesta tendinţe de independenţă în politicile externe. România a fost activă în politica balcanică începînd cu 1957. Despre iniţiativele politicii balcanice româneşti îşi amintea în 1995 diplomatul Valentin Lipatti, intervievat de Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română: „În perioada postbelică, România a fost interesată să reia, pe baza opţiunilor pe care le precizase cu atâta strălucire Titulescu în perioada Antantei Balcanice dintre cele două războaie să reia cooperarea multilaterală în Balcani, ne-neglijând în acelaşi timp şi relaţiile bilaterale. Noi am conceput totdeauna prezenţa noastră în Balcani pe două planuri: planul relaţiilor bilaterale şi planul cooperării multilaterale. După război, prima iniţiativă românească mai importantă a fost lansată de primul ministru din vremea aceea, Chivu Stoica, din 1957, privind denuclearizarea Balcanilor. Era o iniţiativă îndrăzneaţă, importantă, dar care, sigur, s-a izbit de mari reticenţe. Dacă într-o largă măsură Bulgaria, Iugoslavia erau favorabile unui proces de denuclearizare, de transformare a Balcanilor într-o zona lipsită de arme nucleare, Grecia şi Turcia, care aparţineau alianţei NATO, s-au opus şi iniţiativa, oricât de frumoasă ar fi fost, nu a cunoscut un mare succes. După un an, după doi ani de zile, ea a fost, practic, nu înmormântată dar, menţinută, ca să zic aşa, într-o stare de letargie. Însă ideea denuclearizării a proliferat în lume şi, apoi, zonele denuclearizate s-au extins în alte puncte ale globului. Deci, aceasta a fost o primă iniţiativă românească.” Obstacolul apartenenţei ţărilor balcanice la două blocuri politico-militare antagoniste a fost depăşit prin propuneri de cooperare neguvernamentală. Valentin Lipatti: „În Balcani s-a desfăşurat o colaborare foarte însemnată, foarte importantă în domeniul cultural, în sensul larg al cuvîntului: ştiinţă, cultură, educaţie. Dar la nivel neguvernamental. Ani de zile cooperarea multilaterală în Balcani s-a executat pe acest plan neguvernamental care era mai uşor de realizat, care punea mai puţine reticenţe şi avea mai puţine obstacole în faţă. Aşa, de pildă, Uniunea Medicală Balcanică, care data din perioada antebelică, Uniunea Balcanică a Matematicienilor, apoi recent creată în ’63, Asociaţia Internaţională de Studii Sud-Est Europene, şi multe alte organizaţii şi asociaţii profesionale. Au menţinut climatul acesta de încredere şi de cooperare în mediile ştiinţifice, în mediile profesionale balcanice. România a fost, poate, liderul acestor manifestări la nivel neguvernamental! Vedeţi că Uniunea Medicală Balcanică îşi avea sediul la Bucureşti, Uniunea Matematicienilor din Balcani, tot la Bucureşti, iar Asociaţia de Studii Sud-Est Europene cu sediul tot la Bucureşti.” Transferarea colaborărilor în sfera guvernamentală, propusă de România, a fost mai dificilă din cauza resentimentelor istorice ale naţiunilor balcanice dar şi influenţelor alianţelor militare. Cu detalii, Valentin Lipatti: „Atuul nostru considerabil de atunci, ca şi azi, este că noi nu avem litigii cu niciuna din ţările balcanice. Nici pe probleme de minorităţi naţionale, deşi aromânii nu prea sunt încurajaţi în dezvoltarea lor spirituală. Dar asta este o treabă care nu intra în preocupări la vremea la care ne referim. Practic, noi n-am avut şi am căutat să nu avem litigii. Neavând litigii, restabilirea relaţiilor şi dezvoltarea lor a fost un lucru destul de facil. Relaţiile bilaterale au fost baza care a promovat cooperarea multilaterală. Însă erau şi multe ţări balcanice care vedeau o adversitate între bi- şi multilateral. De pildă, bulgarii spuneau: nu, noi vrem dezvoltarea relaţiilor bilaterale, cât mai multe! Cu românii, cu turcii, cu sârbii, cu grecii. Dar multilaterale, nu. Orice multilateralism duce la structuri si structurile acestea erau interzise prin ordinul Moscovei. Era o politică de obedienţă faţă de interesele unei supraputeri în Balcani. După cum refuzul Turciei în problema dechimizării, în problema denuclearizării era, în fond, reflexul politicii americane şi Alianţei Nord-Atlantice. Să nu uităm că prin Balcani trecea frontiera care separa CAER-ul de Piaţa Comună şi NATO de Tratatul de la Varşovia. Deci, aici era greutatea.” În cele din urmă, politicul a fost mai presus de dorinţele de apropiere reală şi cooperarea regională a trebuit să aştepte căderea zidului dintre Est şi Vest. Regăsirea de după 1989 a fost însă în bună măsură şi rodul eforturilor din anii cînd cooperarea era în impas. (Steliu Lambru)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International