Radio Romania International

Arhiva :

Coandă, necunoscutul
(2011-01-16)
Ultima actualizare: 2011-01-21 15:34 EET Print
O reţea subterană de transport între Bucureşti şi Ploieşti care poate fi parcursă în 10 minute. Imobile cruciforme care asigură atât energie solară, cât şi un mediu ambiant nepoluat. Locuinţe modulare ieftine care pot fi montate în câteva ore. Un oraş al comunităţii ştiinţifice şi creative în Delta Dunării. Par lucruri desprinse dintr-un roman SF, însă au fost proiectate în cele mai mici detalii cu decenii în urmă de către savantul român Henri Coandă, pionier al aviaţiei, fizician, inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele (Efectul Coandă - devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafeţelor curbe observată de Coandă în timpul testării primului avion cu reacţie care a zburat vreodată, Coandă - 1910). Pasionat de probleme tehnice şi mai ales de tehnica aviaticii, în 1905 Coandă construieşte un avion-rachetă pentru armata română. Între 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare în Belgia, la Liège, şi la Institutul tehnic Montefiore. A absolvit Şcoala superioară de aeronautică şi construcţii, nou înfiinţată la Paris, ca şef al primei promoţii de ingineri aeronautici din 1910. Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel şi savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obţină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile şi a construit primul avion cu reacţie, fără elice, numit convenţional Coandă-1910 pe care l-a prezentat la al doilea Salon internaţional aeronautic de la Paris 1910. Inginerul aerospaţial şi fondatorul Asociaţiei Henri Coandă, Sorin Dinea spune însă, că e superficial să-l asociem pe Henri Coandă doar cu domeniul aviaţiei: “O să fiţi surprinşi că Henri Coandă, un nume atât de mare, este atât de puţin cunoscut. El este de regulă asociat cu construcţia şi testarea primului avion cu reacţie. Dar el a trăit 86 de ani, şi a creat şi a atins multe domenii. A atins domeniul medicinii, pe cel al construcţiilor şi al transporturilor. A făcut studii asupra apei, a imaginat sisteme pentru protecţia şi conservarea mediului, sisteme pentru desalinizarea apei marine. De asemenea, a pus bazele unei case a gândirii româneşti, unde să fie strânşi toţi tinerii care au potenţial în această ţară şi să fie puşi să gândească împreună şi să conceapă, aşa încât noi să exportăm ideile româneşti şi nu să cumpărăm materializarea acestor idei de la alţii.” Coandă s-a aplecat asupra lucrurilor care erau importante în epoca sa. Una dintre problemele pe care şi le-a pus savantul român a fost legată de transport: cum facem să scoatem camioanele de pe străzi, pentru că deranjează şi sunt periculoase. Atunci şi-a zis că trebuie găsită o soluţie de transportare a solidelor prin conducte. Şi-a imaginat un sistem de transport prin tuburi prin care containerele pluteau pe pernă de aer. În proiectul lui Coandă, un drum de acest fel între Bucureşti şi Ploieşti nu ar fi durat mai mult de 10 minute. Invenţia a fost făcută în anii 60 şi nu a putut fi aplicată cât timp savantul a mai fost în viaţă. Henri Coandă a căutat soluţii pentru criza locuinţelor de după războaiele mondiale. Şi-a imaginat locuinţe ieftine sub formă modulară. După Primul Război Mondial a construit astfel de locuinţe, ridicate din panouri prefabricate şi asamblate la faţa locului. Se putea înălţa o clădire în câteva ore. Un alt ansamblu major a fost cel al imobilului cruciform. Forma acestui imobil îi dă o rezistenţă bună la cutremure. Preocupările lui Coandă au mers chiar mai departe. A fost interesat de biologie, medicină, tehnologie militară, a proiectat prima farfurie zburătoare funcţională (aerodina lenticulară), despre care Sorin Dinea susţine că a şi fost construită: “Coandă a colaborat cu US Airforce. Există contracte în care se menţionează că se fac studii asupra efectului Coandă în vederea realizării aerodinei lenticulare – aparate de zbor fără nici un fel de piesă mecanică în mişcare, de forma unei lentile capabile să staţioneze la punct fix, să decoleze şi să aterizeze pe verticală şi să se deplaseze în orice direcţie. Aceste aparate, într-o variantă primară, depind de atmosfera terestră, nu pot să iasă în spaţiu. Există informaţii că s-au dezvoltat astfel de aparate şi pentru a putea ieşi în spaţiu. Uzinele Avro din Canada au făcut farfurii zburătoare, dar n-au zburat pentru că n-au ştiut să le proiecteze cum trebuia raportat la cerinţele efectului Coandă. Au realizat aparate foarte instabile la mai mult de jumătate de metru de sol, oscilau foarte periculos n-au putut să le stabilizeze la timp şi finanţarea a fost sistată. Se pare că singurele aerodine care au funcţionat au fost cele dezvoltate de Henri Coandă şi echipa lui, care nu ştim ce soartă au. În ‘70 afirma că într-un an, un an şi jumătate, aceste aparate vor fi gata, că sunt în lucru, deci nu este nici un dubiu că au fost finalizate.” De multe ori, însă, proiectele lui au fost prea avansate pentru mijloacele de care dispunea societatea la vremea respectivă. Nici măcar arta sa nu a fost mereu bine tolerată, spune Sorin Dinea: “Henri Coandă l-a cunoscut pe Brâncuşi. Au sculptat împreună în atelierul lui Rodin, şi mult timp după aceea. Şi-a pierdut primul copil la o vârstă de sub un an, e vorba de Monique, prima sa fetiţă. Din durerea pierderii primului copil a sculptat un om din care iese sufletul. Acest om din care iese sufletul nu a fost primit la mormântul fetiţei pentru că arăta prea futurist şi a fost nevoit să-l lase la biserica de lângă castelul în care a locuit mult timp în al doilea război mondial. Nu avem decât o poză parţială a acestei sculpturi, o puteţi vedea pe site-ul www.jet100.com . O altă sculptură este Prometeu înlănţuit.” La 83 de ani, Henri Coandă s-a întors în România, povesteşte Sorin Dinea: „El a ajutat România să aibă primul program Rombac, a deschis nişte porţi la Rolls Royce ca să poată să importe motoare care nu prea ajungeau în Europa de Est, a ajutat România să aibă program nuclear. A reuşit să creeze INCREST-ul, institutul naţional de creaţie ştiinţifică şi tehnică, care a dezvoltat programele aeronauticii româneşti. Aici a fost făcut IAR93 primul avion de luptă românesc în colaborare cu iugoslavii, apoi IAR 99 avionul de şcoală şi antrenament foarte bine cotat internaţional, deşi are peste 30 de ani de la concepţie şi urma să se facă primul supersonic românesc. Au fost cel puţin cinci variante testate. Ar fi fost capabil să opereze chiar şi astăzi. Plus alte lucruri ce ţin de industrie: atenuatoare de zgomot, pulverizatoare, extractoare de ţiţei.” Pentru Sorin Dinea, Henri Coandă este cel mai mare geniu creativ tehnic românesc. Împreună cu asociaţia Henri Coanda se străduieşte să realizeze un Muzeu Coandă şi să adune cât mai multe informaţii despre savant şi despre familia acestuia. (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International