Radio Romania International

Arhiva :

Geoparcul dinozaurilor
(2008-01-25)
Ultima actualizare: 2008-01-25 13:05 EET Print
În urmă cu 68-65 de milioane de ani, Ţara Haţegului era o insulă în Marea Thetys, pe care a trăit o specie de dinozauri pitici din clasa Saurienilor, Europasaurus holgeri, până la dispariţia lor, la sfârşitul Cretacicului. Fosilele descoperite în Ţara Haţegului ilustrează o perioadă de peste 300 de milioane de ani din istoria geologică a Pământului şi conservă recifuri de corali şi rămăşiţele unei insule vulcanice din Marea Tethys, dinozauri, mamifere primitive, păsări şi reptile zburătoare. Primele cercetări asupra dinozaurilor din zonele Densuş, Tuştea, Sâmpetru şi Unirea au fost făcute de baronul maghiar Nopcsa Ferenc, in secolul al XIX-lea. Studiile sale au condus la teoria nanismului insular, adică, datorită resurselor limitate de hrană ce putea fi găsite pe insulele mici, speciile indigene de animale vertebrate şi-au redus dimensiunile, pentru a putea supravieţui. Jurnalistul Alexandru Gruian spune că geologii au mai multe variante referitoare la dimensiunile acestor dinozauri: “Ne-am obişnuit să ne imaginăm că dinozaurii aveau chiar şi câteva zeci de metri înălţime… ei bine, aceşti dinozauri din Ţara Haţegului nu depăşeau doi metri, nu erau probabil periculoşi pentru că erau ierbivori. Ei poartă numele zonei în care au fost descoperite fosilele lor, telmatosaurus transsylvanicus. Ei au fost descoperiţi din a doua parte a secolului al 18-lea.” Elek Nopcsa, sora baronului, a descoperit accidental, în anul 1895, fosilele unor reptile în jurul castelului familiei din Sânpetru. După moartea baronului, studiile asupra fosilelor din Haţeg au fost întrerupte pentru o lungă perioadă şi abia în anul 1977 au fost reluate de către profesorul universitar Dan Grigorescu, specialist în paleontologie, studii pe care acesta le continuă şi în prezent. Ce face bazinul Haţegului extrem de important pentru paleontologia mondială, l-am întrebat pe un renumit paleontolog american, profesorul Jack Horner de la universitatea din Montana: “Acolo este de fapt un loc în care dinozaurii depuneau ouă. Deşi ouăle de dinozauri se mai găsesc şi în alte locuri din lume, sunt foarte puţine locuri în care să fi fost descoperite ouă cu embrioni în ele, cum se întâmplă la Haţeg. Sunt atât de puţine locuri în Europa unde poţi găsi fosile importante de dinozauri încât un spaţiu cum este Ţara Haţegului este de mare importanţă pentru întreaga regiune.” O altă descoperire importantă paleontologică din Ţara Haţegului, pe lângă dinozaurii pitici, a fost cea a resturilor unui pterozaur (grup de reptile zburătoare care au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii) numită Hatzegopteryx sau „uriaşul cu aripi din Haţeg". Exemplarul descoperit în cătunul Vălioara a trăit la sfârşitul Cretacicului şi avea o anvergură de aproximativ 12 metri. Numai capul, cu tot cu cioc, ar fi avut cam trei metri. Cercetările specialiştilor de la Universitatea din Bucureşti nu s-au oprit la aceste descoperiri, iar siturile din Ţara Haţegului sunt considerate o „Mecca" de către profesorii universitari şi studenţii din întreaga lume care studiază an de an dinozaurii pitici ce populau, în urmă cu 85 de milioane de ani, insula din Marea Tethys, actuala Ţara Haţegului, mi-a spus Alexandru Gruian: “Sunt foarte multe delegaţii de oameni de ştiinţă care vizitează geoparcul, unii dintre ei au fost chiar în luna noiembrie, urmează să fie o reuniune internaţională în luna mai. La Sânpetru pot vedea foarte bine şi, dacă au noroc, chiar pot găsi fragmente de oase. Trebuie să precizăm că nu s-au găsit schelete întregi, s-au găsit fragmente de la câţiva milimetri până la cel mult 60 de centimetri, un metru. A fost găsit şi un femur de dinozaur. La Tuştea se pot vedea locurile unde au fost descoperite ouăle de dinozaur." Datorită importanţei descoperirilor din Ţara Hategului, autorităţile şi-au propus să construiască un geoparc în aer liber, în vecinătatea Castelului de la Nălat-vad, lângă oraşul Haţeg. Jurnalistul Alexandru Gruian spune că finalizarea acestui proiect implică amenajarea a 12 ha din jurul castelului ca parc dendrologic, cu specii rare de arbori, precum şi construcţia unui muzeu paleontologic acoperit: “Deşi proiectul parcului datează de câţiva ani, nu trebuie ca oamenii să şi-l imagineze ca pe o grădină zoologică, cu gard, casierie şi o poartă de intrare. Deocamdată este vorba doar de o delimitare geografică a mai multor zeci de hectare de teren. Până la a configura un parc mai sunt destule probleme de rezolvat, multe terenuri aparţin oamenilor… Cel mai dificil este să readuci terenurile în patrimoniul public. Ele sunt valoroase, oamenii ştiu acest lucru şi negocierile sunt dificile. S-a luat legătura cu celelalte geoparcuri din Europa şi sper ca în 2-3 ani să fie ceva de văzut pentru cei ce se simt atraşi de asemenea parcuri.” Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului a intrat pe lista obiectivelor UNESCO, se întinde pe o suprafaţă de peste 100 de mii de hectare şi beneficiază de un patrimoniu natural şi cultural unic în lume. (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International