|
Abonare newsletter RRI
(adresă e-mail):
|
 |
Arhiva :
|
|
| Un spărgător de gheață european |
| (2008-01-04) |
| Ultima actualizare: 2008-01-04 12:56 EET |
Paisprezece țări, printre care și Romania, contribuie la proiectarea celui mai mare spărgător de gheață din lume - Aurora Borealis. Acesta va fi construit în perioada 2012 - 2014 si va fi folosit pentru operațiuni de cercetare și foraj atît în tinutul arctic, cît si în Antarctica. Romania participa la proiectul Aurora Borealis prin Fundatia ’’Arctica Romania’’ al cărei președinte este Teodor Gheorghe Negoiță, primul roman care a atins Polul Nord în 1995 și care în 2006 a inaugurat prima statie romaneasca de cercetare si explorare din Antarctica. Exploratorul român ne oferă detalii despre acest vas polar: “Va fi cel mai mare spărgator de gheata din lume, va avea o lungime de pîna în 200 metri, va fi dotat cu laboratoare de ultimă oră și va putea fora sub apă pînă la 2000 m adincime pentru studii de geologie marină. Activitătile stiințifice care se vor desfăsura pe acest spărgător de gheață sunt multiple: de la paleoceanografie, la variația ghetii care acoperă marea. Sînt tot felul de cercetari legate de circulatia oceanelor si a atmosferei, de reconstituirea climatului trecut din depozitele marine si periglaciare sau cercetari legate de cinematica litosferei si a calotelor polare. Dar ce aș fi dorit să se rițină este că va fi un spărgător de gheață extrem de modern.”
Lucrari pe marginea acestui proiect au avut loc, în luna decembrie, anul trecut, la Bucuresti cu ocazia celui de al doilea Simpozion International de Cercetari Stiințifice Polare. La workshop-ul organizat la Academia Romana au participat personalitati știintifice din țară și din strainatate. Scopul a fost de a lua legătura cu toate universitatile din Romania, cu institutele de cercetare pentru a coopta cercetatori cu interes pentru acest nou spargator de gheata european sau studenti pe diverse domenii legate de geologie, geofizica, biologie, studii de poluare, studiul vietii în conditii extreme. L-am întrebat pe Joern Thiede, directorul Institutului German de Cercetari Polare si Marine, cum va colabora aceasta institutie cu partea romana: “Avem o colaborare îndelungată cu Institutul de Cercetări Marea Neagra din Romania si acum, fiindca exista Institutul Polar Roman, vom da noi valențe acestei cooperări în privința ariilor izolate, îndepărtate atît de Germania cît si de Romania. Este o bună ocazie de a stabili acest parteneriat cu Romania dintre Institutul Polar Roman si cel German de Cercetari Polare."
Optimist este si Paul Egerton, directorul Fundatiei Europene de Stiintă in privinta colaborarii cu Institutul Roman de Cercetări Polare: “Cred că s-au înregistrat progrese importante de cînd programul romanesc antarctic a debutat si, în ultimii ani, legat de Uniunea Europeană, am avut cooperat îndeaproape cu Ministerul Cercetarii si Educatiei si s-a oferit suport financiar pentru a lansa un proiect european de cercetare cu participarea comunitatii stiintifice romanesti. Este un semnal foarte important faptul că ministerul la nivel politic contribuie la cercetarea în domeniul polar si sprijină lansarea statiei romanesti antarctice Low Racovita. Din punctul de vedere al Fundatiei Europene de Cercetare, participarea Romaniei este evidenta în toate proiectele noastre. In decembrie, la Roma a avut loc Săptamîna Europeana Polara la care a participat si Romania, eveniment în cadrul caruia au fost prezentate politicile europene exprimate de ministerul italian al cercetarii si cred că în viitor cooperarea noastra se va intensifica.”
În Antarctica este atmosfera cea mai uscata de pe glob, fapt care permite studii astronomice de mare calitate, studiul amosferei, cercetari privind schimbările climatice, studii de magnetism. Legat de aceste fenomene, exploratorul roman, Teodor Negoiță își amintește: "De exemplu în lunile februarie – martie am participat la o expeditie în Antarctica. Am fost la statia romana Low Racoviță prilej cu care îmbarcîndu-mă pe spărgătorul de gheață de la Cape Town spre Antarctica am participat la un proiect internațional pentru studii climatice. La trei zile de la plecarea din Cape Town, am întîlnit un mare iceberg, lucru extrem de neobisnuit, deci mase imense de gheață se desprind din calota antarctică și gheata a ajuns pînă în zonele temperate. Pe tot acest traseu de 3000 de mile s-au făcut determinări ale temperaturii apei oceanului pînă la 700 metri adincime. Sigur ca rezultatele acester cercetări vor fi continuate si în anii viitori pentru ca să tragem o concluzie serioasă cu privire la modificarile creșterii temperaturilor oceanului. Dar rezultatele imediate au fost usor contradictorii. Daca noi am întilnit acel mare iceberg aproape de Cape Town, în momentul în care am intrat în gheturile Antarcticii am întîlnit întinse banchize care au pus vasul nostru la grele încercări. Un lucru iarăși neobisnuit. Deci cercetarile trebuie continuate."
Echipa de cercetatori romani si straini de pe spărgătorul de gheată european, va continua deci eforturile depuse pîna acum în slujba cercetarii polare prin pustiurile îndepărtate și înghetate ale Arcticii si Antarcticii.
(Teofilia Nistor)
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
| Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+ |
 Mascota istorică a
RRI |
2025-04-03
Print
Ascultă din nou