Radio Romania International

Arhiva :

Parcul Natural “Porţile de Fier”
(2008-01-02)
Ultima actualizare: 2008-01-25 13:02 EET Print
In drumul său din centrul Europei către Marea Neagră, Dunărea întâlneşte, la intrarea în România, Munţii Carpaţi. Defileul săpat în stâncă de impetuosul fluviu, un adevărat monument geologic, poartă numele de Porţile de Fier. Aici a fost creat un parc natural, care însoţeşte cursul Dunării pe aproximativ 140 de kilometri. Zona, reputată pentru complexitatea sa geologică, pentru diversitatea biologică şi pentru vestigiile sale cultural – istorice, include un patrimoniu ştiinţific şi peisagistic de importanţă universală. Mai multe amănunte aflăm de la directorul Parcului Natural Portile de Fier, Marian Jiplea: “Defileul Dunării este un unicat in întregul bazin al fluviului, din mai multe puncte de vedere: geologic, geomorfologic, floristic şi faunistic. Parcul Natural Porţile de Fier se află situat în partea de sud-vest a României, la frontiera de stat cu Serbia. Are o suprafaţă de 115.655 hectare, ocupând parţial teritorii aparţinând judeţelor Caraş Severin şi Mehedinţi, în partea sudică a Munţilor Locvei şi Almăjului şi în sud-vestul Podişului Mehedinţi. Datorită influenţei circulaţiei aerului cald de origine mediteraneană, temperatura aerului, în parcul natural, înregistrează valori mai ridicate în comparaţie cu alte zone montane ale ţării. Clima blândă a permis aici formarea unor ecosisteme deosebite.” Să începem vizita noastră la Porţile de Fier studiind aspectele geologice şi cele geomorfologice ale regiunii, ţinând cont că Parcul natural de aici este una dintre cele mai importante zone de geoconservare din România. Intâi, avem Defileul Dunării, unul dintre cele mai impunătoare fenomene de acest fel din Europa. Intre Baziaş şi Gura Văii, Dunărea străbate o deschidere naturală de mari proporţii, în care se poate observa trecutul geologic al întregii regiuni. Ipoteza cea mai probabilă privind formarea Porţilor de Fier consideră actualul defileu ca provenind dintr-o strâmtoare marină formată în Miocen, deci acum circa 35 de milioane de ani. Diversitatea geologică este impresionantă. Avem atât şisturi cristaline, cât şi roci eruptive şi sedimentare. În afară de Cazanele Dunării, printre obiectivele geologice care merită vizitate şi studiate se află punctele fosilifere Sviniţa şi Bahna, care stau mărturie a existenţei, aici, cu milioane de ani în urmă, a sute de specii de plante şi animale marine. Avem apoi mai multe fenomene carstice de adâncime, între care se remarcă Peştera Ponicova, cu o lungime totală a galeriilor de peste 2 kilometri. Mai merită amintite şi formaţiunile vulcanice, printre care Vârful Trescovăţ, odată parte a coşului unui fost vulcan . In plan hidrografic, zona este definită de Dunăre şi afluenţii săi. Construcţiile hidroenergetice din zonă, care servesc centralele de la Porţile de Fier I şi II, au condus la creşterea nivelului Dunării, aici, cu circa 30 de metri, fluviul inundând gurile de vărsare ale afluenţilor şi transformându-le în golfuri. Principala unitate acvatică din zonă este lacul de acumulare. Pentru a ne vorbi despre acest lac artificial, revine la microfon Marian Jiplea, şeful parcului Natural Porţile de Fier: “Lacul de acumulare Porţile de Fier reprezintă una dintre cele mai mari amenajari hidrotehnice în lungul Dunarii şi din România, fiind realizat în spatele barajului de la Gura Văii. Are o adâncime de circa 60 de metri şi o lungime de circa 130 de kilometri. Suprafaţa medie este de 700 km pătraţi, iar volumul estimat de apă, de circa 12 kilometri cubi. Construcţia s-a realizat în parteneriat cu Iugoslavia, între 1964 şi 1972, producând, bineînţeles, mutaţii semnificative atât la nivelul ecosistemelor naturale, cât si umane. In prezent, lacul de acumulare este utilizat pentru producerea de energie electrică, pentru regularizarea debitelor Dunarii, pentru piscicultură, navigaţie şi agrement. Este, de asemenea, un habitat preferat pentru numeroase specii de pasări protejate din arealul Parcului Natural Porţile de Fier.” În Defileul Dunării, biodiversitatea este, şi ea, impresionantă. Avem peste 4 mii de specii vegetale, dintre care aproape 1700 sunt plante superioare, 549 sunt specii de alge şi 375 sunt licheni. În zonă putem găsi 1077 de specii de ciuperci. Multe din speciile de plante sunt protejate. Marian Jiplea, şeful Parcului Natural Porţile de Fier: “Din totalul de 1666 de taxoni (specii) inventariaţi în arealul Parcului Natural porţile de Fier, un număr de 242 de taxoni, respectiv 14,5 la sută din numărul total al taxonilor, sunt pe lista roşie a plantelor superioare din România. Dintre aceştia, 200 sunt consideraţi taxoni rari, iar cinci taxoni sunt vulnerabili. De importanţă europeană sunt opt specii, înscrise în Anexa 1 a Conventiei de la Berna, printre care Tulipa hungarica, Stipa danubialis, Salvinia natans, Pulsatilla grandis sau Campanula abietina.” Fauna cuprinde peste 5200 de specii, fapt ce denotă o bogăţie rar întâlnită nu numai în România, ci chiar în Europa. Fauna caracteristică este central-europeană, în care se interpun elemente eurasiatice si mediteraneene. Avem zeci de specii de pasări, peşti, reptile, dar şi mamifere de toate soiurile, printre care un loc important îl au liliecii. Marian Jiplea: “Elemente de origine mediteraneană, liliecii populează peşteri din arealul Parcului, cum sunt Peştera Veterani, Peştera Ponicova, Peştera Gaura cu Muscă sau Peştera Fără Nume. Toate speciile de lilieci din arealul Parcului au statut de specii strict protejate, ele fiind incluse în anexa 2 a Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice si a habitatelor naturale în Europa.” Bineînţeles, având în vedere că Parcul include şi o serie de suprafeţe montane împădurite, nu puteau lipsi carnivorele, precum ursul, lupul, vulpea, râsul, sau diferite specii de jderi. (cortină muzicală) Zona Porţilor de Fier include 18 rezervaţii naturale cu regim de protecţie integrală. Dat fiind elementul uman prezent de zeci de mii de ani pe aceste meleaguri, s-a preferat ca aria protejată instituită aici să aibă caracterul de Parc Natural, şi nu de Parc Naţional, regim care ar fi fost foarte restrictiv din punct de vedere al activităţilor umane permise a fi desfăşurate. Regiunea este locuită, potrivit vestigiilor arheologice, din paleolitic. Perioada antică a lăsat, de asemenea, importante mărturii. Dintre acestea merită amintite ruinele unui picior al podului construit peste Dunăre sub conducerea împăratului roman Traian, în anul 105, o adevarată capodoperă a geniului ingineresc al vremii, ruine care pot fi văzute la Drobeta Turnu Severin. In plan turistic, atracţiile principale din Parcul Natural Porţile de Fier rezultă din asocierea unor elemente ale cadrului natural de un pitoresc aparte cu altele aparţinând sferei culturii materiale şi spirituale. Marian Jiplea, directorul Parcului, enumeră câteva dintre acestea: “Ca formaţiuni naturale deosebite menţionam Balta Nera – Dunare, rezervaţie naturala de tip mixt, zonă umedă cu o vegetaţie specifică, cu o bogată avifaună acvatică. Avem, de asemenea, Valea Mare, rezervaţie naturală de tip mixt, de importanţa floristică, dată de proporţia însemnată a speciei Daphne laureola, iedera mare, relict terţiar, ce vegetează în unica staţiune din Romania. Cazanele Dunarii reprezintă o rezervaţie naturala ce protejează numeroase specii de plante şi animale rare şi habitate de importanţă europeană, unde Dunărea străbate cea mai îngustă şi mai grandioasă zonă a defileului. La acestea se adauga obiective arheologice, istorice şi de arhitectură, cum ar fi cetatea şi aşezarea dacica din satul Divici, cetatea Sfântul Ladislau de la Coronin, ruinele cetăţilor medievale Drencova şi Trikule, sau muzeele din localităţile Gornea şi Eşelniţa. Sunt apoi morile de apă cu roată orizontală sau cu ciutură. Mai sunt Manastirea Vodiţa, cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească, construit în anul 1372, şi Mănăstirea Sfânta Ana, ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic Pamfil Şeicaru. Avem catedrala romano – catolică din Orşova, de un interes arhitectonic deosebit, având forma de cruce din orice punct ar fi privită şi, nu în ultimul rând, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin” Dragi ascultători, elementele prezentate de Marian Jiplea sunt suficiente, credem, să vă îmbie să vizitaţi Parcul Natural Porţile de Fier. Dacă treceţi prin zona Defileului Dunării, nu rataţi ocazia de a face cunoştinţă cu acest tezaur impresionant de biodiversitate, de vestigii istorice şi de tradiţii. (autor text şi fotografii: Florin Orban)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International