Radio Romania International

Arhiva :

Istoria multiculturală a economiei în Timişoara
(2010-11-15)
Ultima actualizare: 2010-11-22 13:41 EET Print
Dincolo de grafice, cifre, teorii şi strategii care o fac puţin populară, economia este un domeniu mai uman decît credem. Chiar şi în perioada noastră a tehnologiei IT şi a globalizării care îi pune pe oameni din diferite colţuri ale lumii în contacte, ea păstrează o puternică dimensiune a apropierii, a schimbului, a inovaţiei. Dacă există o universalitate a culturii, a valorilor morale şi a drepturilor omului, atunci există şi una a economiei care creează o intimitate a celor ce împărtăşesc aceleaşi bunuri. Fără îndoială, multiculturalismul are şi o componentă economică. Timişoara este un exemplu de oraş multicultural. În cazul ei, se mai foloseşte şi termenul intercultural. La Timişoara, omul bănăţean, conştient de identitatea sa etnică, a asumat la fel de puternic şi una regională. Homo economicus din Banat a fost nu numai un om care a produs, ci unul care a înfiinţat şi instituţii care să reglementeze activitatea sa. Una dintre aceste instituţii a fost Camera Imperială de Comerţ, creată în 1850, pe vremea împăratului Austriei Franz Joseph. Despre crearea instituţiei Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Timişoara, continuatoarea celei imperiale, ne vorbeşte Menuţa Iovescu, directorul general: “În anul 1925, s-a construit Palatul Camerei de Comerţ situat în zona zero a oraşului, între Operă şi catedrală. Alături de acest palat s-a ridicat o nouă construcţie. Clădirea în care funcţionează azi Camera, Palatul Camerei de Comerţ, are într-adevăr o simbolistică conservată prin lucrări de renovare. Stucatura este cea din perioada interbelică păstrată de atunci, iar în demisolul clădirii poate fi văzută o bucată din pardoseala iniţială, protejată cu sticlă, pentru scopuri turistice. De asemenea, important pentru această clădire este că, în sala de protocol, s-a semnat documentul de înfiinţare a Universităţii de Vest din Timişoara. Comercianţii din perioada interbelică au compus prima scrisoare în care solicitau ministrului educaţiei din acea vreme să înfiinţeze o şcoală superioară de comerţ la Timişoara. Rolul Camerei de Comerţ a fost nu numai în dezvoltarea economică dar şi în provocarea înfiinţării unor instituţii de învăţămînt superior necesare comercianţilor din acea vreme.” Una dintre marile figuri ale businessului timişorean în secolul al 19-lea a fost baronul George Simeon de Sina. Despre el ne vorbeşte Menuţa Iovescu: “Un sistem bancar foarte puternic din Imperiul austro-ungar clasa banca de Sina cam pe locul al doilea după grupul de bănci Rotschild. Banca aceasta era proprietatea lui Georg Simeon Sina, de origine aromână, născut la Moscopole, în Imperiul otoman, venit în Banat printr-o conjunctură familială. Un sîrb, Petrovici, anjagează un credit la banca de Sina şi cumpără cu creditul luat foarte multe terenuri, aproape un sfert din suprafaţa judeţului. Acest sîrb nu reuşeşte să-şi plătească creditul şi terenurile ajung în proprietatea băncii bancherului de Sina. În momentul în care acesta intră în posesia terenurilor, domeniile de Hodoş şi Chizdia, dobîndeşte şi titlul nobiliar şi va lau numele de Georg Simeon Sina de Hodoş şi Chizdia.” Etnic aromân, cetăţean otoman, simpatizant al elenismului, nobil austro-ungar, bancher central-european, aceasta este profilul lui George Sina, un om de afaceri tipic bănăţean. Menuţa Iovescu: “Pentru că a donat Academiei din Atena bani pentru construcţia principalei clădiri a acesteia, statul grec îl numeşte ambasadorul său la Viena. În capitala Imperiului austro-ungar, Sina construieşte palatul Sina, în spatele Domnului Sf. Ştefan, pe partea stîngă. Din păcate, el a ars într-un incendiu şi a fost reconstruit. Actualmente, clădirea aduce cu palatul istoric Sina, dar este puţin diferită. Acest baron Sina de Hodoş şi Chizdia, în calitate de ambadasor, la recepţia pe care o oferă pentru construcţia palatului, îl invită pe Strauss să încînte auditoriul cu cîteva compoziţii proprii. În cinstea lui, Strauss compune polca grecească. Şi azi, dacă intrăm pe pagina de internet a lui Strauss, vedem că polca grecească a fost compusă în onoarea baronului Sina. Dar Sina a investit şi în alte localităţi, în Budapesta, de exemplu, primul pod care lega Buda de Pesta, Podul cu Lanţuri, a fost finanţat de George Sina şi asta se poate vedea chiar la piciorul podului pe o placă unde se menţionează aceasta. La balul de recepţie, cînd Strauss doreşte să cînte polca grecească, îl întreabă pe baron cui doreşte să o dedice. E o enigmă şi azi deoarece baronul a spus că o dedică baroanei Maria de Sina de Hodoş şi Chizdia. O săptămînă întreagă Viena vuieşte deoarece nicio femeie din familia Sina nu se numea Maria. Nu se ştie nici azi cine era Maria. S-ar putea să fi fost o fiică rezultată dintr-o legătură extraconjugală a baronului.” Timişoara a fost, iată, unul dintre centrele multiculturalismului economic, componentă pe care o reconstruieşte din 1990 încoace. Iar alte exemple nu pot decît să confirme că modelele unei lumi dispărute pot să renască. (Răzvan Emilescu, Steliu Lambru)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International