Radio Romania International

Arhiva :

Publicul român şi muzica veche
(2010-11-14)
Ultima actualizare: 2010-11-19 12:32 EET Print
Pe 7 decembrie 2006 se deschidea la Muzeul National de Artă Românească din capitală prima ediţie a Festivalului de Muzică Veche Bucureşti. Mary Collins, dansatoare, coregrafă şi profesoară la Royal College of Music, Royal Academy of Music şi Conservatorul de muzică din Birmingham, a oferit un spectacol împreună cu Collegio Stravagante, un grup de muzicienii români pasionaţi de muzica veche, din secolele XVI-XVIII. De atunci, în fiecare an, bucureştenii au fost invitaţi să descopere sau să-şi aducă aminte, să se bucure şi să vibreze la muzica unor vremuri apuse. Ediţia din acest an a Festivalului de Muzică Veche Bucureşti i-a fost dedicată în exclusivitate lui Johann Sebastian Bach. În anul 2010, în care se împlinesc 325 de ani de la naşterea compozitorului şi 260 de ani de la moartea acestuia, Festivalul de Muzică Veche Bucureşti a propus celebrarea lui Bach, titan al barocului german. Laurenţiu Constantin, directorul festivalului ne spune ce a oferit publicului în cele trei seri de festival, de la sfârşitul lunii octombrie: „Festivalul de muzică veche Bucureşti a ajuns anul acesta la a cincea ediţie şi ne-am gândit că o sărbătorire rotundă, chiar dacă tânără, nu poate fi făcută mai bine decât printr-o ediţie dedicată lui Johann Sebastian Bach. Drept care, tot ce s-a întâmplat în festivalul nostru în acest an a fost muzică de Bach: Magnificat, concertul la două clavecine şi ceva ce nu s-a mai făcut, după ştiinţa mea, în Bucureşti, Integrala Motetelor.” Orchestra de muzică barocă Il Gardelino din Belgia, corul de cameră Cantemus, Corul de copii Radio şi o garnitură de solişti deja consacraţi au smuls ropote de aplauze generoase de la un public special. Evenimentul încearcă atragerea unei audienţe cât mai largi cu scopul familiarizării acesteia cu tehnicile de interpretare, instrumentele şi spiritul perioadelor în cauză. În timpul concertelor, artiştii sunt încurajaţi să ofere publicului detalii despre muzica interpretată. Laurenţiu Constantin susţine că, la astfel de evenimente, publicul este important în aceeaşi măsură ca şi artiştii de pe scenă. Fără public, interpretul de muzică veche e ca un preot ce predică într-o biserică pustie: „Finanţarea festivalului a fost una dintre cele mai mari probleme în organizarea ediţiei din acest an. Dar în mod sigur există interes. Dacă ar fi să vorbim despre toate componentele acestui fenomen numit „muzică veche”, aş spune că publicul este deasupra, publicul e chiar deasupra muzicienilor ca fervoare, ca interes, ca nivel. Am avut aproape întotdeauna săli pline sau arhipline şi chiar aş spune că publicul e cel mai important motor al acestui fenomen în Bucureşti. Dacă ar fi să vorbesc pragmatic, aş spune că există un număr de auditori şi un public pentru fiecare gen muzical. Noi avem publicul nostru, alţii au publicul lor. E loc sub soare pentru toată lumea. Dacă ar fi să vorbesc în termeni preţioşi, încă de când eram adolescent mi-am propus să schimb faţa lumii în bine, măcar puţin, gândindu-mă că poate vine şi altul şi schimbă puţin şi dintr-o sumă de “puţinuri” va ieşi ceva frumos. Acest festival este, într-o oarecare măsură, şi rodul credinţei mele şi mai ales rodul credinţei colegilor mei că putem schimba puţin faţa lumii în bine. În spatele festivalului, de cinci ani de zile e o echipă mică formată din 3-4-5 persoane. Continuăm să repetăm an de an această poveste numită Festivalul de Muzică Veche Bucureşti.” La ultimul concert, Integrala Motetelor, artiştii au oferit un singur bis unui public ce-i aplauda în picioare. După un nou val de aplauze, la finalul bis-ului, Ketil Haugsand, directorul Orchestrei Il Gardelino a spus: „Îmi pare rău, dar chiar s-a terminat!”. De obicei, impresia finală şi gustul cu care pleci de la ultimul concert este cel care te însoţeşte până la următoarea ediţie. Probabil nici un organizator nu-şi poate dori să rămână cu altă impresie decât aceea a publicului ce ar fi vrut mai mult – o promisiune pentru anul ce vine. (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International