Radio Romania International

Arhiva :

Festivaluri de toamnă
(2010-10-24)
Ultima actualizare: 2010-10-29 15:01 EET Print
Toamna are culoare, miros de pământ reavăn, iar în România are întotdeauna şi gust. Astfel,ne-am permis să vă invităm la Festivalul cepei de la Pericei, iar apoi “Acasă la Nea Mărin”, cum numesc oamenii din Băileşti Festivalul Zaibărului şi al prazului. Sătenii din Pericei, localitate din judeţul Sălaj, au sărbătorit în perioada 8- 10 octombrie produsul care i-a facut celebri:ceapa. În Pericei, cultivatul cepei este un stil de viaţă, fiecare familie recoltând anual minim câteva căruţe cu ceapă. Am aflat că este o ceapă de apă, produsă prin răsădire şi nu din arpagic, ceea ce o face să aibă un gust foarte bun şi să nu fie iute deloc. Despre această tradiţie, ne-a vorbit Iosza Tibor, vice-primar comuna Pericei: “Este o tradiţie la noi, locuitorii comunei Pericei, să ne ocupăm de cultivarea acestei legume. Înainte, copiii satului Pericei au fost porecliţi cepoi, asta înseamnă o ceapă subdezvoltată. În 2007, ne-a venit ideea să transformăm această poreclă în brand. Ne-am gândit să realizăm un record cu care să intrăm în Guiness Book. Am reuşit să împletim cea mai lungă cunună de ceapă din lume, cu o lungime totală de 4518 metri. Se întindea în tot satul, toate uliţele erau pline cu cununa de ceapă.“ La fiecare ediţie a Festivalului cepei, sătenii din Pericei vor să facă ceva deosebit. La prima ediţie au realizat recordul mondial şi au dezvelit o statuie de 6 metri în curtea şcolii, pentru ceapa care i-a făcut celebri. La a doua ediţie au fost prezentate mâncaruri şi preparate din ceapă şi a fost vernisată o expoziţie de pictură a pictorului Ioan Tima, fiu al satului. Ce s-a întâmplat în acest an, la a treia ediţie ne spune tot Iosza Tibor: “La ediţia din acest an, a fost un simpozion istoric “Pericei de la începuturi până în zilele noastre”. Au fost prezenţi reprezentanţii Complexului muzeal Sălaj şi, în a doua zi am făcut concursul de biciclişti, cu participarea a peste 150 de copii, până în Şimleul Silvaniei şi retur.” Locuitorii din Pericei doresc să sensibilizeze autorităţile în privinţa necesităţii realizării şi aici a unei piste pentru biciclete, pentru a circula în siguranţă, după cum ne-a spus vice-primarul. Din festival nu au lipsit gospodinele care s-au întrecut realizând mâncăruri pe bază de ceapă, după reţete adunate de la bătrânele satului, păstrând tradiţia locului a gătitului numai cu arome naturale. Mâncare, băutură şi voie bună, au fost şi la Pericei, dar şi o săptămână mai târziu, la Băileşti. Toţi, oameni care se bucură de roadele toamnei! În locul de baştină a lui Nea Mărin, regretatul actor Amza Pelea, localnicii au ajuns în acest an la a treia ediţie a “Festivalului zaibărului şi prazului”. Şi zaibărul şi prazul sunt considerate branduri ale locului, devenit celebru graţie glumelor pe care le făcea Nea Mărin. Cum s-au organizat băileştenii, ne-a spus Marian Nicola, preşedintele Asociaţiei pentru turism rural, ecologic şi cultural, Oltenia: “De dimineaţă, în piaţă, au evoluat ansambluri folclorice ale copiilor din Jalniţa şi ale tinerilor de la Casa de cultură din Băileşti. Toată lumea a aplaudat la scenă deschisă preparatele şi bunătăţile de toamnă cu care şcolile şi liceele din localitate au venit pentru o expoziţie gastronomică, expoziţie a toamnei, pentru că aşa s-a şi numit festivalul Bogăţia toamnei. A fost o simfonie a legumelor: murături de toate felurile, compoturi, dulceţuri, zacuscă, aceste produse pe care toate gospodinele şi le fac în casă. Copiii le-au făcut ei de mâna lor, le-au scos la vânzare. Apoi la Casa memorială Amza Pelea, ne aşteptau trăsurile, vechi, frumoase, cu nişte cai împodobiţi. În curtea lui Nea Mărin s-a luat zaibărul, s-a sfinţit, s-a pus în trăsură şi apoi alaiul a pornit cu chiote prin tot oraşul, iar oamenii ieşeau la porţi şi îi urmau apoi în Parcul Tineretului. Acolo standurile erau deschise, erau foarte mulţi meşteri populari, veniţi din Harghita, din Gorj. Au fost şi surprize din partea Primăriei din Perişor şi Primăria Bechet, care au venit cu un regal de preparate culinare, cu dovleac copt, cu sărmăluţe în foi de viţă şi coapte în vas de lut, cu curcan, cu pâine în ţest, pui la ceaun. Concursul Festivalului zaibărului a constat în degustări ale zaibărului. Degustarea a fost la un nivel de profesionişti, care au apreciat calităţile vinului de producător.” Au mai fost şi standuri cu pensiuni, care se prezentau cu produse tradiţionale preparate în casă, ca invitaţie să venim în zonă şi cu alte ocazii! Şi astfel toamna nu mai este deloc un anotimp nostalgic, ci unul plin de viaţă, al oamenilor care muncesc şi se bucură apoi de roadele muncii lor, în festivaluri ale recoltei. (Ana-Maria Cononovici)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International