|
Abonare newsletter RRI
(adresă e-mail):
|
 |
Arhiva :
|
|
| Fenomene OZN în România (partea a II-a) |
| (2007-10-12) |
| Ultima actualizare: 2007-10-12 13:18 EET |
La 15 august 1991, ziarele, radioul și televiziunea relatau despre catastrofa aviatică petrecută în Muntii Retezat în noaptea de 13 spre 14 a aceleiași luni. Un aparat IL-18, cu un echipaj de nouă oameni, s-a prăbușit în timpul unui zbor București - Timisoara. Nu au existat supraviețuitori. Un membru al conducerii Ministerului Transporturilor a afirmat atunci că tragicul accident s-ar fi datorat unei furtuni puternice.
Institutul de Meteorologie și Hidrologie a infirmat însă această explicație. În acea noapte, nu se înregistraseră fenomene atmosferice deosebite în zona Munților Retezat: nu fuseseră ploi torențiale sau intensificări spectaculoase ale vântului. Un martor ocular al prăbușirii a declarat că unul dintre motoare luase foc însă această ipoteză nu s-a verificat la fața locului. După aproape un an de cercetări și audieri, ancheta efectuată de Procuratura Judetului Hunedoara și de Departamentul Aviației Civile s-a încheiat cu concluzia că de vină a fost lipsa totală de orientare a echipajului, care a calculat eronat timpii parțiali de parcurs pe tronsonul Otopeni-Deva.
Eroarea a fost estimată la 10 minute, ceea ce corespunde unei abateri de 50-60 de kilometri de la ruta stabilită. În dimineața de după catastrofă, înaintea apariției vreunei știri despre cele întâmplate, ziarul ‘Zori noi’ din Petroșani publica, sub titlul „Fenomen misterios”, un mic articol consacrat aventurii unui grup de sapte persoane in noaptea de 4 august 1991, nu departe de locul prăbușirii. Ion Hobana:
“Un grup de turiști conduși de doi salvamontiști foarte cunoscuți în zonă, a văzut niște lumini foarte ciudate: ceva ce arăta ca un oraș văzut de sus, cu bulevarde, cu lumini… De ce am legat acest caz de prăbușirea avionului… eu am făcut o anchetă foarte amănunțită în legătură cu motivele pentru care acel avion s-a prăbușit în Retezat. Am aflat că, din discuțiile radio purtate cu turnul de control și cu aeroportul Băneasa, cei de la bord, la un moment dat, au spus că probabil se apropie de Timișoara, întrucât văd jos luminile orașului. Ori ei erau deasupra Retezatului. S-au lovit de stânci și au murit toți. Eu am emis ipoteza că ei au văzut de fapt ceea ce văzuseră și turiștii – au văzut în vale ceea ce părea să fie un oraș luminat și părerea mea este că și echipajul a văzut aceleași lumini, aparținând acelorași fenomene. Există un caz foarte interesant al unui avion al cărui echipaj a văzut ceva asemănător deasupra Oceanului.”
În vara anului 1994, la Arad, într-un lan de grâu, au apărut o serie de cercuri concentrice, similare cu pictogramele semnalate cu sutele, în Anglia, Rusia, Germania, SUA, Australia. Presa română a publicat în acele zile numeroase referiri la valul de apariții bizare care au precedat fenomenul pictogramelor din zona de vest a țării, în lanurile de grâu. Prima observație a fost făcută luni 27 iunie 1994, la ora 4 dimineața, de către un tractorist angajat ca cioban. Începând cu 28 iunie 1994, articolele despre prezența a două cercuri concentrice în acea zonă (în realitate erau trei), cărora nu li se putea găsi nici o explicație logică. S-au deplasat la fața locului numeroase comisii, pentru a încerca să găsească o explicație cercurilor în care grâul era culcat în sens invers mersului acelor de ceasornic, atât în inelul exterior cât și în nucleul central. Cercurile aveau un diametru de 42 de metri (cel exterior), iar nucleul interior era de 6 metri. Ion Hobana:
“Ceea ce a apărut la noi la Arad este una dintre formele rudimentare ale cercurilor care apar în toată lumea. În Anglia apar niște forme extrem de complicate, un fel de arabescuri, uneori cu semnificații matematice, astronomice, la noi a fost vorba doar de două cercuri concentrice într-un lan de grâu. Martorii au observat lumini ciudate deasupra locurilor unde au fost găsite aceste cercuri. După câte știu eu, sunt foarte puține asemenea cazuri la noi, dar cel de la Arad este singurul care a fost cercetat și documentat. Am făcut un apel la amicii mei din Tg. Mureș care s-au dus la fața locului și au constatat că aceste forme existau în lanul de grâu și ele nu puteau fi opera unor glumeți.”
O altă întâlnire de gradul patru – în care sunt implicate nu doar vehicole ci și entități extraterestre a avut loc la Cerțești, în județul Galați. În noaptea de 8-9 iulie 1996, un paznic si un plutonier din comuna Cerțesti au declarat că au văzut ceva care "împroșca lumini colorate albăstrui-roșietice” și scotea zgomote ciudate. În primul moment, plutonierul a crezut că vede girofarul de la mașina unui echipaj al poliției. Apropiindu-se a văzut că un OZN plutea deasupra șoselei iar lângă el se mișca un omuleț cu înfățișare neobișnuită. Paznicul Maricel Rusu declara că a aparut "o fâlfâialâ de sus...". La început și-a zis ca-i defect neonul de la iluminatul stradal, că poate "îl bate vantul". Obiectul a coborât ușor, fără zgomot. Obiectul, dupa descrierile concordante ale celor doi, era discoidal, avea diametrul de circa 5-6 metri si circa 2-2,5 metri inaltime. Un desen il infatiseaza cu o forma oarecum de palarie. OZN-ul plutea la circa jumătate de metru deasupra șoselei și se clătina ușor. Avea de jur-împrejur un brâu luminos "continuu", "ca un curcubeu", cu lumini albe, roșii, albastre care pâlpâiau. Luminile treceau unele într-altele: "din verde pornea roșu...". Dedesubt obiectul avea o lumina puternica, alba. Nici unul dintre cei doi n-a vazut usi sau geamuri. Paznicul s-a speriat abia când a văzut că obiectul “nu s-a apropiat de pământ". Când au apărut și trei umanoizi s-a ascuns în șanț. După propriile declarații "când i-am văzut cum erau, cand am vazut starea lor de uratenie, mi-am zis ca astia nu-s de-ai nostri...” OZN-ul a decolat perpendicular, "s-a urcat o dată în sus", moment în care luminile sale au devenit mult mai puternice, si dupa aceea a luat-o cu o viteza foarte mare, spre est. Felinarul de neon care asigura iluminarea stradală s-a stins în momentul decolării, dar și-a revenit de la sine, în circa jumătate de minut. Ion Hobana spune că ambii martori au descris niște ființe care nu semănau cu nimic din ceea ce s-a mai spus despre extratereștri:
“Poate că tocmai acesta este atuul acestui caz: faptul că nu sunt lucruri desprinse din lecturi: oamenii să fi citit ceva și apoi să fabuleze. Aici se pare că într-adevăr cei doi, un polițist și un paznic, au văzut cu adevărat aceste ființe să le spunem, cu toate că s-ar putea să nu fie vorba despre ființe, în sensul pe care îl dăm noi acestor termeni. Ar putea fi vorba despre niște simulacre nu neapărat despre ființe inteligente sau niște ființe umanoide. Există o ipoteză destul de larg vehiculată, că extratereștrii - presupunând că într-adevăr există și că vin în zonele noastre și cercetează modul în care evoluăm - ar putea, pentru a intra în contact cu noi, să creeze niște simulacre... antropomorfe, pentru ca să îi putem accepta. Să ne înțelegem, dacă există viața extraterestră, ea poate să fie cu totul altfel decât ne imaginăm noi.”
Primul caz de comunicare cu un OZN în România a avut loc la 14-15 iulie 1997, pe Aeroportul Internațional București Otopeni. In jurul orei 22.49, operatorii din turn care dirijau aterizarea cursei TAROM Istanbul –Bucuresti au observat un obiect cu aparența unei lumini circulare, în vestul aeroportului. Pe tot parcursul observatiei, radarul din turn nu a detectat nici o țintă neidentificată. Nu s-a putut stabili altitudinea fenomenului dar se afla, in orice caz, sub norii de la 2.000-3.000 de metri. Șeful de tură, Valentin Vinersariu i-a cerut ofitțerului de serviciu să orienteze spre pata de lumină camerele video amplasate pe turnul de control și pe o altă clădire din incinta aeroportului. S-a realizat astfel un film de circa două ore. Ion Hobana spune că operatorii au reușit să comunice cu aparatul neidentificat:
“Când ei au acționat luminile de poziție de pe aeroport, luminile de pe pistă, intensitatea luminii corpului s-a schimbat și ea în raport de intensitatea luminii de pe pistă. Este ceea ce au văzut operatorii din turnul de control. E vorba despre observatori foarte calificați care cunosc toate aparatele convenționale cu care ar fi putut fi confundat acest presupus OZN. Cred că este unul dintre cazurile cele mai interesante. Nu este unicul, pentru că pe aeroporturile din multe țări ale lumii au fost înregistrate cazuri asemănătoare, încă din anii '50.”
La nivel mondial au fost înregistrate peste o sută de mii de relatări despre OZN-uri și întâlniri cu extratereștri. Ion Hobana spune că nu trebuie să acordăm credit oricărei povești, însă ele sunt importante, fie și dacă numai o mie dintre aceste povești conțin un sâmbure de adevăr. Track: “De multe ori, oamenii de știință sunt foarte reticenti. Unul dintre motive este că fenomenul nu poate fi reprodus în laborator, or știm foarte bine că acesta este credo-ul științei: numai acele fenomene care pot fi reproduse în laborator sunt reale. Este o judecata legată de condiția noastră terestră. Uităm două lucruri: știința nu se oprește la anul 2007, poate în următoarele decenii vom vedea lucruri pe care azi nu numai că ne e greu să le punem pe hartie dar nici nu ni le putem imagina. În al doilea rând: suntem tentați să reducem Cosmosul la dimensiunea noastră.”
Cazurile investigate de membrii Asociației pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate sunt detaliate pe larg pe site-ul www.asfan.ro. (Andreea Demirgian)
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
| Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+ |
 Mascota istorică a
RRI |
2025-04-03
Print
Ascultă din nou