|
Abonare newsletter RRI
(adresă e-mail):
|
 |
Arhiva :
|
|
| Cel mai puternic laser din Istorie |
| (2010-10-03) |
| Ultima actualizare: 2010-10-08 15:20 EET |
Recent a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru construirea celui mai puternic laser din lume pe platforma Măgurele, pe terenul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN). Extrem Light Infrastructure Nuclear Physics este denumirea proiectului paneuropean, pe scurt, ELI.
Cinci țări și-au prezentat oferta pentru amplasamentul proiectului ELI: Franța, Marea Britanie, Republica Cehă, România și Ungaria. Doar trei au primit unda verde pentru demararea studiilor de fezabilitate, toate țări sud-est europene. Aceasta s-a întâmplat și pentru că astfel de platforme de cercetare ultraperformante nu există în această parte de Europa. România va găzdui pilonul de fizică nucleară al proiectului ELI, în cea mai complexă infrastructură de cercetare construită vreodată în România.
Platforma Măgurele este un pol al fizicii și științei nu doar în țară ci și în Europa de Sud-Est. Istoria sa începe odată cu crearea Institutului de Fizică Atomică, primul institut de cercetare în domeniul nuclear din România și cu instalarea și darea în funcțiune a primelor mari mașini de fizică, în 1956. Este vorba despre reactorul nuclear și ciclotronul. Aici au fost construite primul calculator electronic românesc (1957) și primul laser din România (și al treilea laser funcțional în lume, după SUA și URSS) în 1962. Nicolae Zamfir, diectorul IFIN, spune că nu doar istoria a fost argumentul în sprijinul alegerii platformei Măgurele pentru proiectul ELI:
“S-a considerat că Măgurele este un loc optim pentru așa ceva, pentru că există comunități puternice atât în fizica laserelor cât și în fizica nucleară. Lucru care nu este în multe locuri din lume. Este vorba de o infrastructură europeană, de amploare mare, în valoare de 300 de milioane de euro. Din punct de vedere științific, este una dintre cele mai interesante platforme de cercetare din Europa, datorită îngemănării dintre fizica laserelor și cea nucleară.”
Pe o suprafață echivalentă cu cea a două terenuri de fotbal vor fi ridicate două clădiri speciale, care vor găzdui cei mai puternici laseri și cel mai puternic fascicul de raze gamma din lume la nivelul anului 2015, când este proiectată inaugurarea platformei.
Cui îi va folosi această platformă de cercetare? Andrei Dorobanțu, unul dintre cercetătorii români care au participat la scrierea proiectului, ne explică direcțiile de studiu ce vor fi abordate de ELI-NP în România.
“Sunt trei mari grupuri de aplicații. Cea cu orizontul cel mai apropiat în timp acoperă domeniul medical, al terapiei laser anticancer dar și în cazul altor patologii. Cu ajutorul laserilor se vor realiza acceleratoare de particule de dimensiuni mici, care încap pe o masă de laborator, acceleratoare care permit atingerea unor energii comparabile cu cele din marile acceleratoare din lume, dar nu la dimensiuni de mașină de kilometri sau zeci de kilometri. În fine, ultima aplicație, de data aceasta de orizont lung, îndepărtat, îi spun eu alchimie inversă, presupune folosirea laserilor pentru a transmuta elementele radioactive cu viață foarte lungă – prin asta înțelegând eu milioane de ani – în elemente tot radioactive, dar cu viață de câteva minute, o jumătate de oră. Asta înseamnă că pot fi tratate și de-activate și făcute sigure.”
La începutul anului 2010, peste 100 de cercetători din 30 de țări au fost invitați în România pentru a contribui la scrierea proiectului pentru viitoarea platformă. Specialiști din Franța, Germania, SUA și Japonia s-au întâlnit cu cei din Europa de Est și împreună au îndrăznit să viseze ce se va putea studia în condițiile extraordinare oferite de ELI. Nicolae Zamfir spune că e greu de imaginat cât de departe va fi împinsă frontiera științei:
“Acești 100 de fizicieni și-au imaginat ce experimente pot fi făcute cu ceva care încă nu există și toate sunt la frontiera cunoașterii. Se va duce fizica la limitele ce pot fi prevăzute astăzi. Din toate punctele de vedere, această infrastructură este extrem de excitantă pentru întreaga comunitate de fizicieni din Europa și din lume. E foarte greu de prezis unde se va ajunge, nu știm ce se va întâmpla exact, s-ar putea ca tot ceea ce ne imaginăm noi să fie de un ordin de mărime depășit în viitor.”
Proiectul ELI-NP va oferi României oportunitatea de a deveni un pol de competitivitate și de a se ridica la un standard superior al cercetării. România va face astfel un pas important în direcția reducerii diferenței între țările Est și Vest europene în ceea ce privește transferul și dezvoltarea tehnologică, productivitatea muncii și eficiența activității de cercetare. Nu mai rămâne decât ca lumea să se pregătească pentru descoperirile ce vor fi făcute la Măgurele. Potrivit lui Andrei Dorobanțu, e sarcina oamenilor de știință să pregătească terenul pentru viitor:
“Niciodată lumea nu e cu adevărat pregătită pentru exploziile cercetării. Dar având în vedere că în 2015 ne dorim să fie funcțional și să-și atingă parametrii, avem totuși o perioadă de 10 ani, până în 2020, când vom ști foarte bine să lucrăm cu el, o perioadă în care noi ne putem obișnui și îi putem obișnui și pe ceilalți. Pe lângă activitatea de cercetare, este categoric obligația oamenilor de știință, indiferent în ce domeniu activează, să picure în mințile oamenilor modul în care trebuie să se obișnuiască și ei cu noua știință, cu noile descoperiri și cu noile tehnologii.”
(Andreea Demirgian)
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
| Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+ |
 Mascota istorică a
RRI |
2025-04-03
Print
Ascultă din nou