2025-04-03



















Arhiva :
Coder Dojo
(2012-11-18)
Ultima actualizare: 2012-11-23 11:09 EET
Coder Dojo Coder Dojo este o mișcare internațională care le oferă copiilor între 7 și 16 ani din toată lumea spații în care pot să învețe programarea pe calculator de la oameni cu experiență în domeniu. Copiii află cum se face programare în diferite limbaje mai mult sau mai puțin evoluate până la programare de site-uri web și chiar de jocuri. Fiecare dojo își alege programa în funcție de preferințele copiilor care îl frecventează. Mișcarea Coder Dojo a început în Irlanda în 2011 și a fost adusă în România de Bobby Voicu, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din industria de IT românească. El spune că este produsul unui astfel de dojo, deși în urmă cu douăzeci și doi de ani i se spunea altfel: „Acum 20 și ceva de ani, la casa pionierilor, actualul club al elevilor sau Palatul Copiilor erau cursuri de informatică. La șase ani am văzut acolo primul calculator, am început să programez, să desenez, am început să mă joc, probabil ca toți cei ce intră la vârsta asta în relație cu calculatorul. Acolo am cunoscut oameni alături de care am învățat să programez. Am continuat să programez mult timp după aceea și cam asta a fost sâmburele vieții mele.”


Bobby Voicu este astăzi un om de afaceri de succes. După ce a reprezentat compania Yahoo în România, Bobby și-a înființat propria companie, numită Mavenhut. Cum a descoperit Coder Dojo? “La începutul acestui an am ajuns în Irlanda, cu un proiect propriu dar acolo am descoperit Coder Dojo Irlanda. Am discutat cu investitorul în Coder Dojo Irlanda, l-am întrebat despre ce e vorba, știam cam ce înseamnă din punct de vedere logistic și am zis că pot să fac și eu așa ceva în România. În România nu mai făcuse nimeni un astfel de dojo. Mi-a luat câteva luni bune să-l organizez, a face cursuri pentru copii e puțin diferit decât a face orice altceva pentru adulți. În primul rând, copiii nu vin singuri. Am găsit un spațiu foarte interesant, care este însă destul de departe de centrul orașului și în consecință nu pot veni copiii singuri acolo. A trebuit automat să convingem părinții. Sunt cursuri pentru o audiență, dar audiența care trebuie convinsă nu e cea care vine la curs. Cam asta e marea diferență. Eu nu am copii, din fericire am o nepoțică apropiată de vârsta celor cărora mă adresez, i-am văzut evoluția, generația ei este deja „computer native”. Le dai un device în mână și încep să-l folosească aproape în mod natural. Nu trebuie să le spui foarte mult ce să facă, se descurcă singuri.”


Din luna octombrie, Coder Dojo funcționează cu succes și la București. Întâlnirile sunt organizate la interval de 3 săptămâni pentru copiii de peste 7 ani, care știu deja să scrie și să citească și au un laptop cu care se prezintă la Dojo, însoțiți de părinți. Părinții îi așteaptă într-o cameră alăturată. Nu sunt cursuri ca la școală, ci mai degrabă întâlniri informale, gratuite, cu programatori deja specializați pe diverse domenii de creație, mi-a spus Bobby Voicu: „Nu se joacă, creează. Este creație, pur și simplu, creativitate. Noi nu îi învățăm să se joace, ci să creeze jocuri. Pe site-ul coderdojo.ro este un link spre aplicația unui puști de 12 ani care a fost în topul App Store pe gaming, un joc făcut de copilul respectiv în două luni. Era gratuit și a intrat în topurile pentru iPhone. Nu vorbim de gaming ca utilizare a jocurilor, ci de creație. Gaming-ul în ultima vreme este creativitate, este poveste. Industria gaming-ului a depășit Holywood-ul, a depășit industria de film anul trecut ca valoare. Va fi una dintre cele mai importante industrii de entertainment în perioada următoare. Îl înveți pe copil magia din spate, când îl înveți să facă gaming. Și e atractiv, pentru că primele programe pe care majoritatea copiilor le fac sunt jocuri. Eu am făcut prima dată un joc, țin minte și acum, prindeam o picătură de apă cu o găleată. Eram atât de fascinat că o arătam tuturor celor ce veneau la noi acasă. Mi-aș dori să pot să le ofer lucruri care le plac. Eu am învățat programare învățând să desenez inițial. Și asta îmi doresc, ca acești copii să învețe programare web făcând lucruri care le plac, care îi atrag. Tot acest Coder Dojo, pe lângă elementele de bază, nu le oferă cursurile adevărate pe care le pot găsi singuri. Ce le putem noi oferi este interesul, motivația, plus un loc în care pot veni să arate ce au făcut. Nu mai arată doar părinților și prietenilor, ci în fața a 30-40 de oameni, pot veni să spună uite ce am făcut eu, ce părere aveți, să primească feed back real. Nouă, ca persoane, ne e teamă de feed back. Ei vor putea să se laude.”


Totul se face pe bază de voluntariat. De partea logistică se ocupă partenerii Coder Dojo România, tinerii de la Next Steve (despre care v-am vorbit în ediția de săptămâna trecută a rubricii noastre.). Copiii folosesc propriile laptopuri care trebuie să aibă o configurație de bază și programele aflate la îndemâna tuturor. Nu este nevoie de investiții noi în software sau laptopuri mai performante, e suficient un dram de entuziasm și de constanță, pentru că înscrierile se fac pentru fiecare sesiune în parte: „Vreau să avem copii care să vină să ne spună „Uite ce am făcut eu în ultimele două – trei săptămâni. Uite, am făcut lucrul ăsta”. Vreau ca toți acești copii să învețe singuri să facă lucruri noi, fără ca noi să le dăm efectiv o temă. Nu-i obligăm să facă, pentru că acei copii care nu sunt atrași de asta nu vor mai veni. Noi încercăm să îi atragem. Selecția se va face în mod natural. Îmi doresc să vedem copii care fac lucruri deosebite, care încep să creeze. Noi nu le oferim decât niște unelte și o galerie în care să-și depună operele. Suntem acolo să-i direcționăm, le dăm resurse... Să înceapă să folosească altfel calculatorul.”


La prima sesiune Coder Dojo s-au înscris 40 de copii. La a doua peste 70. Bobby Voicu spune că vrea să ajungă la întâlniri săptămânale și că s-ar bucura ca această „franciză” să ia amploare. Se bazează pe părinți care sigur vor prinde microbul și vor deschide ei îșiși viitoarele dojo-uri. Până la urmă e nevoie doar de o sală și de programatori care să-și dedice voluntar câteva ore pe săptămână minților tinere. (Andreea Demirgian)
 
Bookmark and Share
WMA
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
MP3
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
AAC+
48kbps : 1 2 3
64kbps : 1 2 3
Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+
Ascultați
Orele la care puteți asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L) 01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D) 04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S) 10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V) 11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D) 16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D) 18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D) 20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D) 23.00 - 24.00 (L-V)


Mascota istorică a RRI