|
Abonare newsletter RRI
(adresă e-mail):
|
 |
Arhiva :
|
|
| La Maitre Fleuriste |
| (2012-10-21) |
| Ultima actualizare: 2012-10-26 11:13 EET |
Andreea Baniță locuiește într-un bloc cu 10 etaje, gri, ca majoritatea blocurilor din București. E de-ajuns însă să-i treci pragul ca să te trezești brusc într-un decor mai demn de o căsuță cu grădină din Provence, decât de un etaj deasupra unui oraș zgomotos. Interiorul în care locuiește Andreea este gândit să te transporte în altă lume, o lume caldă, cu sonorități de lemn, luminată de tot felul de nuanțe de alb și colorată cu cele mai frumoase culori ale celor mai frumoase flori din lume. Nu o pot vedea decât în rochii vaporoase și desculță, aproape plutind pe deasupra scândurilor albe ale podelei, cu brațele pline de frunze și flori, înconjurată de bezele pastelate. La o cafea turnată în cești delicate de porțelan, Andreea te-ntreabă cine ești și cum ești pe dinăuntru, ca să știe cum să te exprime în limba florilor, într-una din cele mai importante zile din viața ta: în ziua nunții.
La maitre fleuriste (maestra în ale florilor) a crescut, cum altfel, într-o grădină uriașă în care bunicii ei îngrijeau toate florile lumii. Cea mai pregnantă amintire olfactivă pe care o are e cea a lalelelor înfășurate în hârtie de ziar, proaspăt tăiate, mirosul sevei încă picurând din tulpini amestecându-se cu cel de hârtie și de cerneală. Deși ar fi vrut să urmeze facultatea de Agronomie, a ascultat sfatul părinților și s-a cufundat în studiul unor științe ce i-ar fi putut asigura existența: a terminat cu brio Academia de Studii Economice și s-a angajat într-un departament de marketing, în 
care lucrează și azi. Cum s-a întors la flori? Dintr-o întâmplare: "Nu pot să spun că am crezut vreodată că o să mă întorc la flori fiindcă eram ocupată cu facultatea, cu prietenii. N-am crezut că o să mă întorc la flori dar n-am uitat niciodată felul în care mă simțeam când eram în natură, în grădină. Într-o vacanță, am întâlnit oameni foarte pasionați. O doamnă care picta porțelan, o altă doamnă care făcea broderie... toți aveau grijă de pasiunile lor. Eu eram atât de luată de val cu serviciul... lucrez în Marketing, tot timpul mă raportam la această lume, la câte studii am, la cât am învățat, era un univers destul de limitat. Uitasem de mine în totalitate și probabil trădam această tristețe, această dorință a mea de natură, flori, de fapt. Când am fost întrebată eu ce fac pentru sufletul meu, n-am știut ce să răspund, am simțit că m-am negat foarte mult timp. M-am întors în țară și, mai în glumă, mai în serios, m-am gândit ce mi-a plăcut dintotdeauna să fac și am cumpărat cărți, am început să studiez singură. N-am avut nici un obiectiv, pur și simplu am început să fac ce-mi plăcea fără să mă gândesc că oamenii ar putea considera o ciudățenie sau o extravaganță faptul că îmi place să aranjez flori."
A început să aranjeze flori, pentru ea însăși și pentru prieteni, a făcut-o pro bono, fără să aștepte recunoaștere sau bani. Vestea despre buchetele ei de flori a circulat însă din gură în gură și, după un timp destul de scurt, companiile au început să-i ceară prețurile pentru munca sa, miresele au început să o caute foarte des. Ce face florile Andreei să fie speciale, spectaculoase, dezirabile? Felul în care Andreea le combină, căutând mereu să ascundă între ele și un gând: „Am încercat să înțeleg diverse stiluri de a aranja flori, m-a preocupat lucrul acesta, cum aranjează englezii florile, cum le aranjează francezii și am ajuns la concluzia că sunt foarte atașată de stilul foarte natural și foarte lejer de a aranja flori. Îmi plac mult florile de grădină, cele care dau un aer un pic sălbatic, natural, Îmi plac iedera, menta, trandafirii de grădină, lalelele, bujorii... Nu-mi plac florile exotice, foarte colorate, îmi place sezonalitatea, îmi place să marchez momente, zile, clipe, oameni... Fiecare clipă este irepetabilă și cam despre asta sunt florile mele: aici, acum, eu, ea..”
Este perfecționistă. Face, desface și reface un buchet și de câte 10 ori, până când simte că este perfect: „Nu există buchet pe care l-am făcut și pe care eu să nu-l pot purta. Dacă îmi spune cineva că un buchet e mai frumos decât altul mă întristez puțin. Pentru mine toate sunt frumoase dar sunt unghiuri diferite, anotimpuri diferite, persoane diferite. Se schimba doar oglinda în care mă uit. Toți oamenii cu care interacționăm sunt oglinzi ale noastre. Mă regăsesc în toate miresele mele.”
Andreea nu lucrează cu oricine. Pentru că nu a renunțat la slujba de zi cu zi, își permite să își selecteze clientela în funcție de ceea ce îi spune intuiția despre persoana care o contactează. Prima probă: felul în care îi scrie un potențial client: „În absolut fiecare mesaj pe care îl primesc de la o mireasă cu care lucrez, identific o anumită finețe, o anumită sensibilitate cu care rezonez. Sunt semne peste tot. M-am învățat să ascult semnele și să îmi urmez sufletul. Pentru mine fiecare buchet de flori e o plăcere, îmi satisfac dorința de a mă exprima și nu pot să fac asta pentru oricine. Sunt oameni cu care nu rezonez. Aleg ce-mi place și ce rezonează cu stilul și cu credința mea. Este un consum foarte mare, energetic, să lucrez un buchet de flori. Încerc să aflu cât mai multe despre persoana respectivă, să intru în starea ei, în visul ei de mireasă. Din punctul meu de vedere, fac mici opere de artă. Un artist nu poate să se exprime fără o muză. Atâta timp cât nu îți cunoști și nu îți admiri muza și nu o înțelegi n-ai cum să te exprimi. Dacă nu am o muză consistentă nu am cum să mă exprim. Florile ajung să fie un moment de grație. O floare care rezistă câteva zile se transformă într-un punct pe hartă, oprește timpul în loc, nu mai e un simplu buchet de flori ci acel buchet de flori, născut dintr-o anume energie, o bornă de amintire.”
A studiat designul floral la Londra la două dintre cele mai prestigioase școli: cea a Paulei Pryke si cea a lui Jane Packer. Visul ei este să deschidă la București un atelier sau o florărie ca la Paris. Până atunci însă, cei ce o contactează au privilegiul să intre în lumea ei și cunoscând-o, nu poți să nu fii fascinat. De delicatețea ei și a florilor ei, de parfumurile și culorile ce o înconjoară, de ceea ce creează, fiind cu adevărat o Maitre Fleuriste.
(Text: Andreea Demirgian, foto: Nicoleta Grigore)
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
| Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+ |
 Mascota istorică a
RRI |
2025-04-03
Print
Ascultă din nou