Radio Romania International

Arhiva :

Ziua Internaţională a Limbii Materne
(2010-02-21)
Ultima actualizare: 2010-02-26 15:10 EET Print
Ziua Internaţională a Limbii Materne, proclamată la Conferinţa Generală a UNESCO din Noiembrie 1999 este dedicată promovării diversităţii culturale şi a multilingvismului. Toate eforturile de a păstra limbile materne sunt menite să inspire solidaritatea între oameni, bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog. Dar nu de puţine ori, limba în care oamenii aleg să comunice a fost un motiv de discordie care a dus până la urmă la… lipsă de dialog. Minoritatea maghiară din România beneficiază de învăţământ în limba maternă de la grădiniţă până la facultate, au reprezentanţi în administraţia locală, în Parlament şi chiar în Guvernul ţării. Se susţin spectacole de teatru şi operă în limba maghiară, se publică ziare şi cărţi. Limba maternă a aproximativ un milion şi jumătate de cetăţeni români de etnie maghiară este astfel în siguranţă. Cei ce aleg să se limiteze la limba maternă însă, la intrarea pe piaţa muncii descoperă că au o problemă: majoritatea nu vorbeşte limba maghiară. aceasta este opinia lui Karen Attila, dublu minoritar, pe jumătate maghiar, pe jumătate armean, care a ales să-şi exercite profesia în limba română: “Am foarte multe cunoştinţe care, după ce au absolvit o facultate în limba maghiară, pe domeniul lor nu şi-au prea găsit locul în România, ca să-şi continue activitatea pentru care s-a investit în ei muncă, ore de studiu. Şi au o problemă. Eu am ca limbă maternă rusa şi maghiara ca limba paternă. De ani buni profesez în limba română. La colţ de stradă, cu jumătate de gură mi s-a spus odată: trădător de neam! Şi mă gândeam la care neam se referă acel coleg care este de etnie maghiară. Atunci pe moment am fost foarte supărat, dar, Slavă Domnului sunt tot mai puţin astfel de indivizi în Transilvania.” A doua situaţie este cea în care se găsesc cetăţenii români de etnie rroma, oficial cam 500 de mii, neoficial, mai mult de două milioane dintre cei ce se nasc şi trăiesc în România. Ei nu au cerut plăcuţe bilingve, ci s-au luptat ca acolo unde sunt mai mult de zece copii de ţigani să se înfiinţeze clase cu predare în limba ţigănească. Statul român nu a zis nu. Problema este cu profesorii care să predea în această limbă. Este important, îmi spune Gabor Lajos, şi cine stă la catedră nu numai cine te-nvaţă acasă: “Sunt ţigan născut în România. Eu acasă vorbesc ţigăneşte. Cu dumneavoastră vorbesc româneşte, cu un ungur vorbesc ungureşte, mâine n-o să fiu brusc neamţ, numai pentru că vorbesc limba germană. Fiecare naţie trebuie să ştie limba ei, limba pe care au vorbit-o părinţii acelei persoane nu trebuie ştearsă cu buretele. Să înveţe copilul şi limba ţigănească, dar nu cu profesori care învaţă de pe internet şi dintr-un vocabular limba ţigănească şi apoi le predau copiilor de ţigan, când nici ei nu ştiu bine. Dar vorbim deja în Europa de 40-50 de milioane de ţigani. Nu vorbim de 2-3 milioane pe tot globul. Vorbim de un popor, nu mai vorbim de un trib. Eu aş declara limba ţigănească limbă europeană. Aş vrea să fie o limbă inclusă oficial între limbile Europei pentru că acum nu e.” Chiar dacă nu au şcoli cu predare în limba ţigănească pentru toţi copiii ce vor să studieze în limba maternă, ţiganii sunt foarte vizibili. Pe stradă, în presă, în filme, în seriale TV, în spectacole şi în programe de televiziune. Unii dintre cetăţenii români se simt “agresaţi” de atâta expunere. Ioan Petre este unul dintre aceştia: “Mi se pare o ruşine ce se întâmplă în ţara mea. Anul ăsta de Revelion, pe toate posturile de televiziune, oriunde te uitai erau doar ţigani şi manele. În plus, ca român, mi se pare anormal să merg în Harghita la poştă şi să nu fiu băgat în seamă pentru că n-am spus bună ziua în ungureşte. Mi se pare deplasat ca populaţia majoritară să fie forţată să se adapteze la populaţia minoritară, lovindu-se prea des de limba şi obiceiurile şi comportamentul uneori diferit al minoritarilor. Şi e bine să nu uităm că fiinţa unei ţări începe de la limba vorbită, limba oficială. Aşa că, să-şi vorbească limba, dar în intimitatea caselor lor.” Dincolo de războaiele adulţilor, copiii sunt cei ce-şi rezolvă problemele în modul cel mai firesc. Catrina are şase ani şi trăieşte în Germania. Acasă vorbeşte limba maternă, dar la şcoală foloseşte limba germană. Uneori, când vorbesc pe internet, Irina, prietena ei de la Bucureşti nu înţelege ce spune fetiţa din Karlsruhe. Catrina a găsit soluţia. A făcut un desen pentru Irina: “Am ceva pentru Irina: stele, inimioare şi picături. Ca să nu mai fie Irina supărată pe noi, că nu a înţeles bine ce am zis Irina şi s-a supărat foarte tare… Ai înţeles?” Şi joaca a continuat astfel nestânjenită, nici de distanţe, nici de accent, nici de limbă. (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International