Radio Romania International

Arhiva :

Daniel Knorr şi roboţii cerşetori (rel. din 22.04.2012)
(2012-08-05)
Ultima actualizare: 2012-08-10 9:36 EET Print
Multe s-au scris, de-a lungul timpului, despre cerşetorii români din străinătate. Una din ultimele ştiri de acest tip vorbea despre roboţi cerşetori. Unul poate fi văzut pe Mariahilfer Strasse, cel mai aglomerat bulevard din Viena, şi este creaţia artistului de origine română Daniel Knorr, din Berlin: “În anul 1999, am fost invitat la o expoziţie în Berna, Elveţia, să fac o lucrare pentru spaţiul public. Şi am aflat într-o vizită acolo că cerşetorii urmau să fie alungaţi din oraş pentru că strică imaginea oraşului. Şi m-am gândit să fac ceva pentru că cerşetoria e poate una dintre primele profesii care au existat. Şi m-am gândit să fac un robot cerşetor, să-i ajut pe cerşetori, să fie industrializaţi, dacă se poate spune aşa. Apoi am fost invitat la diverse expoziţii şi am făcut diferite generaţii de roboţi. Acum cel din Viena este al patrulea sau al cincilea robot care a ieşit în această serie.” Dar pentru că este vorba despre o activitate expusă ridicolului, robotizarea acestei activităţi părea imposibilă. Cu toate acestea, creaţia lui Daniel Knorr a avut succes, a participat la expoziţii şi a câştigat admiratori. Daniel Knorr: “Au fost reacţii diferite. La un muzeu în Essen, în 2002, oamenii au spus că preferă să dea bani roboţilor decât cerşetorilor, pentru că nu miros, nu arată urât. Cei de aici au fost şi primii care au achiziţionat un robot cerşetor. Mi s-a părut un fapt neoliberal din partea publicului, dar am fost şi indignat. Dar aşa este societatea, m-am gândit că acest robot este potrivit pentru industrializarea acestei meserii. Este şi materializarea unui fenomen de zi cu zi. În fiecare zi toţi creşim după mâncare într-un fel, chiar dacă avem ce mânca, cerşim ceva.” Ideea de bază a roboţilor răspunde cererii curatorilor expoziţiei cu numele "At Your Service - Art and Labour", („La dispoziţia dvs – prin artă şi muncă”) la care Daniel Knorr participa. Una dintre cerinţele curatorilor a fost ca artiştii să ilustreze prin opere automatizarea procesului de muncă. Printre temele propuse mai erau şi modul în care munca îţi creşte stima de sine, munca văzută ca o plăcere sau o povară şi cum influenţează societatea viaţa noastră profesională. Artistul de origine română i-a convins pe organizatori că roboţii săi cerşetori merită să fie văzuţi şi a creat mai multe variante de-a lungul timpului: „Primii au avut un câine, un robot şi un câine, şi, dacă treceai prin faţă, reacţiona, printr-o celulă fotoelectrică şi spunea: Arăţi bine. N-ai cumva un euro pentru mine? Şi dacă dădeai bani îţi mulţumea şi îţi dorea o zi frumoasă. Iar câinele lătra tot timpul. Apoi am făcut unul ca un terminal, adică ceva mai simplu, şi tot la fel funcţiona. Acesta din Viena are o manivelă pe care o întorci şi el se încarcă şi începe să cerşească şi îţi cere bani. Are un spaţiu în care se pun banii şi, după ce o faci, îţi mulţumeşte şi îţi doreşte o zi bună.” L-am întrebat pe Daniel Knorr în ce măsură înţeleg oamenii că, atunci când roboţii le cer bani, este vorba despre un act artistic: “Arta e complicată, pentru că, mergând pe stradă, nu te aştepţi să vezi o lucrare. Tot ce are soclu şi are caracter abstarct devine o lucrare de artă, dar poate fi orice, o iniţiativă a unei firme, o reclamă, aşa că nu cred că oamenii percep dacă un lucru e gândit ca o operă de artă. Dar ideea transmisă este industrializarea cerşitului şi probabil acesta era ultimul cotlon care rămăsese neindustrializat. Direcţia roboţilor în arta mea ţine de dorinţa de materializare a fenomenelor. Bazată pe ideea lui Isaac Asimov, care a născocit cele trei legi ale roboţilor, a treia lege este aceea potrivit căreia roboţii trebuie să se susţină singuri, ceea ce m-a făcut să mă gândesc la aspectul existenţei roboţilor şi la ce ar putea ei face. Aceste legi ale roboţilor au fost preluate de către savanţi. În tehnică există.” În ultima săptămână a lunii aprilie, Daniel Knorr vine la Bucureşti cu o nouă expoziţie, găzduită de Muzeul de Artă Contemporană. De această dată, artistul ne-a pregătit o “cocină de dolari”. Este vorba de nişte purceluşi origami, realizaţi din dolari de dimensiuni foarte mari, meşteşugiţi în porci de la 50 de cm. până la mărimea naturală. (Ana Maria Cononovici) Material editat de Elena Ștefan.

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International