Radio Romania International

Arhiva :

Locuri misterioase - Şinca Veche. Fântâna muzicală din Craiova
(2007-06-08)
Ultima actualizare: 2007-06-08 15:14 EET Print
La 25 de kilometri de Făgăraş, într-o localitate atestată documentar în secolul al XII-lea, se află o grota Şinca Veche, despre care circulă în zonă legende dintre cele mai diverse. I se mai spune Templul ursitelor sau grota evreilor, sătenii cred că duhurile care o hălăduiesc pot împlini dorinţele curate ale celor ce trec pe-acolo şi se gândesc la ce-şi doresc. Altă voce: “Acolo, la horn, dacă stai în lumina razelor de lună şi te gândesti, se împlinesc ursitele. Se mai zice că, uneori, apare înauntru, în templu, o fată tânără, în alb. Nu zice nimic, stă şi tace. Dacă o vezi pe fata în alb şi te rogi ei, poţi să schimbi ursita, ce ţi-e scris în Cartea din Ceruri. D-aia îi mai zice şi Templul Ursitelor. De trei ori pe an poţi să-ţi schimbi ursita, De Sântgeorgiu, la Lăsata Secului şi de Schimbarea la Faţă“, a povestit un sătean jurnaliştilor unui cotidian central. Cei mai mulţi cred că energiile de acolo le influenţează în mod pozitiv vieţile. Sunt martori care spun că lumini roşietice joacă deasupra comorilor ascunse în grotă, ba chiar unii jură că au văzut fulgere globulare şi alte manifestări ciudate. Pereţii grotei sunt acoperiţi de însemnări ale turiştilor, printre care se amestecă şi Steaua lui David, semnul yin-yang, dar şi un portret despre care se crede că ar fi al regelui dac Decebal. Specialişti în parapsihologie au lansat multe teorii despre energiile spirituale care umplu acest loc de prezenţe invizibile şi neliniştite, însă părerile acestora sunt tratate cu scepticism de oamenii de ştiinţă. Incitaţi parcă de misterele gen "Dosarele X” ale locului, arheologii s-au pus pe treabă şi au făcut săpături în zonă. În cele din urmă, ştiinţa a avut cel mai important cuvânt de spus, încercând să spulbere misterul şi să lămurească ciudăţeniile locului: în grota de la Sinca Veche sunt două biserici rupestre de rit ortodox, din perioada medievală. Căţiva călugări s-au refugiat aici de prigoana generalului austriac Bukow, celebru în istorie pentru numărul mare de mânăstiri ortodoxe pe care le-a distrus când Ardealul a fost obligat de împărăteasa Maria Tereza să treacă la catolicism. Medicul Maria Bagiu a simţit o atracţie specială faţă de grota de la Sinca Veche şi, prin fundaţia pe care o conduce, a incercat să restabilească adevărul după valul de speculaţii lăsate să circule în scopul de a atrage turiştii, spune ea: "Speculaţiile sunt multiple, acest loc are tot felul de denumiri, de la templul ursitelor până la grota evreilor. Cine cunoaşte parametrii bisericilor ortodoxe nu trebuie decât să intre şi îşi dă seama că de astfel de biserici este vorba. Ele au tipicul bisericilor ortodoxe, au altar, naos şi pronaos, iar la 1930 mesele de altar erau încă prezente. În a doua biserică, mult mai întreagă decât prima (călugării au început să sape a doua biserică atunci când prima a început să se surpe) era masa de pristol. În vremea aceea, fiind prigoniţi ortodocşii pentru credinţa lor, călugării au veni aici. Poate că exista ceva în interiorul peşterii. E o gresie moale în care se poate săpa uşor, exista probabil totuşi ceva poate chiar de pe vremea dacilor pentru că, în proximitatea peşterii de la Şinca Veche, se găseşte o aşezare dacică, decopertată în 1976, are cum un hectar în suprafaţă şi sătenii vorbesc şi de un castru roman. Oamenii au căutat comori pentru că s-a vorbit de templul cristalelor de cuarţ, de tot felul de alte lucruri şi atunci au tot umblat şi au căutat şi au distrus totul.” Astăzi Fundaţia condusă de Maria Bâgiu are planuri mari, legate de păstrarea şi dezvoltarea aşezământului. Cu toate argumentele oamenilor de ştiinţă, legendele despre Grota de la Şinca Veche persistă. Poate şi pentru că oamenii au nevoie să creadă că există un loc pe Pământ unde, timp de trei zile pe an, îţi poţi schimba ursita… Peste 2.000 de oameni au participat, duminica trecută, la inaugurarea centrului Pieţei Prefecturii din Craiova, în care a fost amplasată o fântână arteziană unică în România. Este o fântână muzicală ale cărei jeturi de apă colorată pot atinge înălţimea de 20 de metri. Are 350 de duze si 150 de becuri de toate culorile. Forma, volumul şi intensitatea jetului sunt corelate cu luminile si laserele. Se pot proiecta chiar şi filme. Deşi este cea mai modernă, nu este prima fântână cu muzică din Craiova. La intersectia vechiului Corso al oraşului (strada Unirii de azi) cu strada Lipscani s-a construit şi în urmă cu treizeci de ani o fântână în care erau ascunse nişte boxe din care picura muzica atât de îndrăgită de olteni. Se spune că Tudor Gheorghe, poate cea mai populară voce a Olteniei, se plimba pe Corso şi îşi asculta cântecele la fântână... Dar aceea era doar o fântână cu boxe… Cea despre care vă vorbim astăzi, a fost concepută după modelul fântânii muzicale din Las Vegas de care Primarul Craiovei, Antonie Solomon a fost impresionat. Unul dintre consilierii locali ai primăriei craiovene ne-a declarat că fântâna este o realizare despre care se va vorbi multă vreme şi nu doar în Craiova. Profesorul Nicolae Marinescu: "Jocurile acestea de apă sunt asociate cu 12 lumini intermitente, în câteva zeci de nuanţe şi sunt armonizate cu 12 melodii de muzică cultă, cărora primarul nostru, domnul Antonie Solomon le-a asociat şi imnul României şi cântecul de tradiţie al oltenilor “M-a făcut mama oltean”. Este cea mai moderna fântână muzicală din Europa." Lucrările de modernizare a centrului Craiovei au costat 8 milioane de euro. Au fost amenajate patru hectare, dintre care 2,5 cu granit adus din India. Atunci când au demarat lucrările, în urmă cu un an, craiovenii au primit acest proiect ca pe un lucru care ar fi putut să lipsească, mi-a spus profesorul Marinescu: “Existau şi alte nevoi stringente pentru viaţa comunităţii, dar în momentul acesta, în care fântâna a fost dată în funcţiune, este deja un subiect de interes pentru întreaga comunitate. Vin foarte mulţi oameni şi sunt foarte mulţumiţi că există un lucru atât de frumos în oraşul lor. “ Inaugurarea centrului modernizat al Craiovei s-a încheiat cu un un concert, cu focuri de artificii, cu tunuri de confetti şi zeci de porumbei albi eliberaţi spre cer. Alături de parcul Romanescu, unul dintre cele mai frumoase din România, fântâna muzicală va fi fără îndoială un punct de atracţie al Craiovei. (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International