Radio Romania International

Arhiva :

Centrul vechi al Bucureştilor
(2012-07-15)
Ultima actualizare: 2012-07-20 11:05 EET Print
Dimineaţa târzie, Bucureştiul vechi se trezeşte la viaţă. Se şterg geamuri, se aranjează mese până în mijlocul străduţelor, se deschid umbrelele. Mai târziu vor porni şi ventilatoarele şi instalaţiile de stropit cu apă. Casele sunt în marea lor majoritate doar parţial renovate, reunind trecut şi prezent într-un amestec nesigur. Poţi întâlni firme vechi ale atelierelor de „Rame şi oglinzi”, „Blănărie”, „Pălării”, „Modă” sau „Bijuterii”. Multe nu par să mai aştepte clienţii, dar mai dau culoare locului, amintind de micii negustori din alte vremuri. Altele trăiesc tihnit în ciuda trecerii timpului. Aşa este atelierul de pălării în care lucrează Nicolae Zdârcă. Acesta se află dintotdeauna pe strada Şepcari, din centrul istoric al Bucureştiului, dar pălărierul nu se teme că ar putea rămâne fără clienţi, cum nu s-a temut niciodată, nici în vremurile mai grele: „Mă ştie lumea, pentru că eu sunt unic. Vine lumea şi noaptea. Şi acum nu mai sunt meseriaşi. Vin din diferite oraşe să mă caute, pentru că nu mai sunt meseriaşi. Am prins în Bucureşti războiul, bombardamente, cutremure şi n-am plecat niciodată. Numai pălărier. Sunt mulţumit, am şi muncit, într-adevăr foarte mult, am avut şi satisfacţia muncii mele şi mi-a plăcut meseria şi nu m-am lăsat, de la 14 ani numai aşa am stat. M-a atras meseria asta. Tot asta aş face.” David Sandu este autor de bijuterie contemporană într-un atelier ampalsat pe o altă stradă din Bucureştiul vechi, Şelari.aici, la etaj, artistul crează bijuterii şi organizează cursuri de bijuterie contemporană. Cum vede el viaţa în centrul vechi? „Este un privilegiu să stai în inima oraşului, deşi Centrul vechi e acum o vastă cârciumă şi cam atât, din păcate. Nu mai e ca înainte, nu mai sunt meşterii, nu mai sunt anticariatele, care erau în zona Covaci – Lipscani. Acum oferta este strict comercială. Eu sunt la etaj, mă uit de sus la străzile pline de terase, mese şi umbrele. Totuşi, să stai în centrul vechi nu e un avantaj uneori, pentru că aici e un murmur şi un zgomot de fond permanent. Nefiind la stradă nu sunt vizibil pentru trecători. Pe mine mă caută cei care mă cunosc.” Tot aici se găsesc biserici care ocrotesc liniştea oraşului de secole: Biserica Sf. Anton, Mănăstirea Stavropoleos, Biserica Sf. Gheorghe cel Nou. Dar ce atrage la Centrul vechi în ultima vreme sunt numeroasele restaurante care crează o atmosferă de vacanţă. Şi dacă mai demult oferta era limitată la câteva restaurante a căror istorie seculară cuprinde şi perioada comunistă, tentaţiile gastronomice şi oenologice sunt foarte multe. Unul dintre primele restaurante cu specific străin din Centrul Vechi este unul turcesc. Ne invită să-i trecem pragul Marius Ion, şef de sală: „Suntem pe o stradă pe care erau multe restaurante, unul libanez, irlandez, francez, italienesc şi am venit şi noi cu unul turcesc. Suntem printre primii în Centrul vechi, după restaurantul unguresc cred că noi am fost a doua locaţie cu specific. În week-end avem şi dansatoare, mâncarea e făcută de bucătari turci, pâinea e făcută la noi pe cărbuni, carnea este predominant de vită sau de oaie, totul este turcesc şi ambianţă, muzică, încercăm să creăm oTurcie occidentală aici în centrul istoric. Tot ce vedeţi aici e făcut pe comandă şi adus din Turcia, inclusiv lampadarele, tot ce ţine de design, chiar şi farfuriile făcute din alamă, din care servim sunt făcute la comandă şi aduse din Turcia. Bucătarii noştri turci prepară tot ce se cheamă Kebab, taie carnea cu un satâr, totul e făcut manual. La noi vin şi români şi străini. Cel mai căutat la noi e kebabul: carne de vită sau oaie tocată manual cu diferite arome, cu legume sau fără, picante sau nu, pentru că avem o gamă variată de kebab.” Iubitorii de istorie pot fi tentaţi de Curtea Veche a lui Vlad Ţepeş, prima curte domnească din Bucureşti, devenită nefuncţională după incendiul din 1718, care a distrus întregul oraş şi după cutremurul din 1738. În prezent, ruinele Palatului Voievodal au devenit sit arheologic protejat, fiind amenajat Muzeul Curtea Veche. Cu o privelişte directă către Curtea Veche, o cramă doreşte să recreeze atmosfera de altădată şi îşi aşteaptă clienţii, pentru a-i respecta, după cum ne spune George Dumitrescu, director: „Oricine vine, apreciază aşezarea restaurantului, care e în vecinătatea Muzeului Curtea Veche, reşedinţa curţii domneşti, vecinătate care ne onorează, dar ne şi obligă în acelaşi timp. Este realmente o cramă, adică deţinem o vinotecă cu vinuri de colecţie, avem în portofoliu peste 200 de etichete, aşa cum spun cunoscătorii, de la aporape 23 de producători din România. Oamenii ar trebui să vină pentru a-şi aduce aminte de bucătăria românească tradiţională. Încercăm să păstrăm acest standard. Decorul este unul de castel, noi ne-am întors puţin în timp, vorbim de sec. 15, 16, ne-am axat pe figura legendară a lui Vlad Ţepeş, pe care am încercat să-l prezentăm într-un mod real. Ţinând cont de vecinătatea cu Muzeul Curtea Veche, am încercat să redăm, poate cu scăpări, ceea ce era Curtea domnească de la Bucureşti”. Dacă ziua atmosfera Centrului vechi pare molatecă, seara, toate terasele sunt pline, iar străduţele forfotesc de oameni în căutarea unui loc mai răcăros şi a unui pahar, fie el şi de vorbă. (Ana Maria Cononovici) Material editat de Florenţa Zaharescu

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International