Radio Romania International

Arhiva :

România, o nouă patrie pentru kiwi
(2009-11-29)
Ultima actualizare: 2009-12-04 12:58 EET Print
Cercetătorul Florin Stănică de la Universitatea de ştiinţe Agricole şi medicină Veterinară din Bucureşti şi-a expus, la Salonul Cercetării, organizat în octombrie în capitala României, recolta de kiwi şi curmale chinezeşti. Toate aceste fructe erau culese din livada sa experimentală din Bucureşti. Acesta a plantat pomii în urmă cu 16 ani. De când cu schimbările climatice, arbuştii de kiwi se simt chiar şi iarna în largul lor în România, ca şi cum ar creşte în arealul lor natural, cel subtropical, din Italia, Grecia, India şi Australia. La fel e şi cu curmalul chinezesc, care creşte în China şi Coreea de Sud. Cum se explică aclimatizarea kiwi-ului în România, ne povesteşte chiar Florin Stănică: “Contrar aşteptărilor, kiwi e o plantă care se poate cultiva în România peste tot acolo unde există condiţii favorabile pentru cultura piersicului. Această plantă provine dintr-o zonă temperată din China. Ne-am orientat către această plantă pentru că va putea fi cultivată fără probleme pe terasele Dunării, în sudul ţării, în Dobrogea, în Câmpia de Vest, chiar în zona Banatului şi în Mehedinţi, acolo unde piersicul se cultivă cu rezultate foarte bune. Trebuie să spun însă că plantele nu se pot cultiva fără irigare şi în zonele în care avem vânturi puternice. E nevoie de perdele de protecţie care nu sunt foarte greu de realizat.” România are tradiţie în realizarea acestor perdele de protecţie. Toată partea de sud a ţării, în anii ’20 a fost prevăzută cu astfel de perdele, obţinute prin plantarea unor specii forestiere, stejari, frasini, ulmi, plus alte specii de arbuşti cum ar fi salcâmul şi cornul. În zona de câmpie s-au realizat perdele de protecţie din 500 în 500 de metri rezultând nişte caroiaje cu suprafaţă de 25 de hectare. Lăţimea acestor perdele de protecţie era de 10-15 metri. Din păcate, după război majoritatea au fost tăiate în lupta de a obţine cât mai mult teren arabil. După 1990, plantaţiile româneşti de piersici, caişi, meri au fost afectate de faptul că terenurile au fost împărţite, livezile au fost fragmentate, iar noii proprietari n-au mai avut nici forţa, nici cunoştinţele, nici tehnologia necesară pentru a face să trăiască plantele respective şi să rodească. Florin Stănică este însă optimist de când a descoperit noi plante ce pot da rod în România: “La ora asta există totuşi destul de multe proiecte şi livezi nou înfiinţate pe întreg teritoriul ţării. Asta ne face să fim optimişti să ne gândim că ne putem redresa. De aproape 16 ani de când lucrăm cu specia kiwi, am constatat că nu mai avem iernile de odinioară. Începe să apară în partea de sud a ţării un proces de încălzire şi de deşertificare. Procesul acesta ne pune mari probleme şi în ce priveşte disponibilităţile de apă şi modul în care folosim apa.” O altă specie considerată miraculoasă şi interesantă pentru viitorul pomiculturii româneşti e curmalul chinezesc, o specie care provine din Asia. În China sunt peste 400 de soiuri şi această specie e la fel de importantă pentru zonele temperate ale Chinei cum este prunul pentru România. Curmalul chinezesc există deja în flora spontană a României, sub denumirea de “Măslin de Dobrogea”, spune Florin Stănică: “Ea se găseşte în localitatea Ostrov, în Jurilovca, întotdeauna în vecinătatea unor situri arheologice greceşti sau bizantine. Au rezistat de-a lungul timpurilor, pentru că planta a intrat în Europa pe vremea împăratului Augustus. A fost adusă de un consul de-al lui din Siria şi răspândită la vremea respectivă în zona bazinului mediteranean, unde creşte în stare semi-spontană. Faptul că această plantă a rezistat mii de ani în condiţiile din Dobrogea ne face să fim optimişti. Ele produc nişte frunte extraordinare din punct de vedere alimentar, au un conţinut foarte ridicat în vitamina C, au tot felul de principii active, aminoacizi şi vitamine deosebite şi sunt fructe care pot să completeze necesarul de alimente preţioase pentru masa noastră de toate zilele. În plus, planta este foarte rezistentă la secetă, e pregătită pentru condiţii de uscăciune extremă, nu necesită irigaţii şi poate fi cultivată şi pe terenuri cu exces de săruri, cum avem, pe suprafeţe mari, în zona Brăila sau a câmpiei de vest. Am putea înlocui corcoduşul tradiţional cu o plantă care ar realiza o producţie mult mai elevată din punct de vedere calitativ.” Livada experimentală în care cercetătorii români studiază plante noi, capabile să trăiască în clima şi condiţiile de sol din ţara noastră e o adevărată “grădină a miracolelor”. Aici cresc fructe despre care puţini români au auzit, foarte valoroase din punct de vedere nutriţional, în special pentru o piaţă invadată de fructe de seră, din ce în ce mai sărace în substanţe naturale. Spre exemplu, se încearcă aclimatizarea Bananei Nordului, o specie din America de Nord, care nu are boli şi dăunători. Fructul acesta seamănă cu un mango. Pulpa e deosebit de gustoasă, are gustul cremei de vanilie, care virează apoi spre crema de zahăr ars sau chiar un uşor gust de cremă de cafea. Poate fi cultivată peste tot în România pentru că rezistă la –20, -25 de grade Celsius. Primele exemplare au fost aduse în comuna Pianu Nou, pe la 1900 de către un colonist care se întorcea din America. O altă specie în studiu este curmaua. Fructele seamănă cu o tomată portocalie, care poate varia spre roşu. Se găsesc pe piaţă la preţuri exorbitante, un fruct poate ajunge la 7-8 lei. E o plantă asiatică dar se cultivă şi în Spania, şi Grecia, şi Italia. Cercetătorii români mai studiază şi arbuştii de afin, mur fără spin, zmeur, coacăz roşu, coacăz negru, agriş, în special plante rezistente la perioade mari de secetă. Ce speră Florin Stănică şi colegii săi? ”Sperăm ca şi România să poată cultiva pe suprafeţe mari, dar şi în grădinile de amatori aceste plante miraculoase care produc fructe valoroase din punct de vedere nutriţional şi pe care le putem cultiva în condiţii de chimizare redusă, să obţinem cu alte cuvinte fructe sănătoase pentru noi şi copiii noştri. Sperăm că importurile de fructe străine se vor diminua şi că România va redeveni o putere agricolă şi, de ce nu, pomicolă.” Aşadar, să nu vă miraţi dacă, peste cinci ani, trecând prin Dobrogea veţi găsi livezi de kiwi. Nu înseamnă că aţi greşit ţara. Doar vremea şi vremurile se schimbă ceva mai repede decât ne aşteptăm noi. (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International