Radio Romania International

Arhiva :

Bucureştiul sub cota zero
(2012-06-24)
Ultima actualizare: 2012-06-29 13:58 EET Print
Modernizarea Bucureştiului prin parcări subterane sau extinderea liniei de metrou a dus la descoperiri fascinante în subteranul unui oraş ce părea bine cunoscut. În martie 2007, au început săpături în centrul vechi al Bucureştiului, pentru construirea unei parcări. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, şeful secţiei arheologie de la Muzeul Municipiului Bucureşti, ne-a spus pe scurt povestea descoperirilor surpriză ce au urmat: „Săpăturile au început pe strada Smârdan, în primăvara anului 2007, ultima stradă cercetată fiind strada Şelari în martie 2012. Dintre descoperirile deosebite putem menţiona în primul rând fortificaţii din trunchiuri de copaci palisadă, din sec XVI, ridicată de domnitorul Mircea Ciobanu, pentru a apăra curtea domnească împotriva boierilor nemulţumiţi de domnia sa. Cu ajutorul săpăturilor arheologice am putut constata că această fortificaţie se întindea pe toată lungimea străzii Gabroveni până în bulevardul I.C.Brătianu. Acesta e un detaliu deosebit de important deoarece ne indică limita curţii domneşti din sec. al XVI-lea. După aceea, această fortificaţie este dublată de un zid din cărămidă, construit în secolul următor de Matei Basarab şi refăcut de Constantin Brâncoveanu. Aceste fortificaţii erau cunoscute din săpăturile anterioare, dar acum am putut stabili zona apărată a Curţii domneşti. De asemenea, cercetările din anul 2011, de pe strada Şelari ne-au arătat că zidul de incintă cobora pe strada Şelari până la Dâmboviţa şi indică zona până unde se întindea Curtea domnească până în secolul al XVIII-lea.” Dintre clădirile descoperite în aceste fortificaţii cele mai importante sunt hanurile, care oferă o perspectivă mai clară asupra vieţii în timpuri străvechi. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu: „Unul din cele mai importante, este un han domnesc, Hanul lui Şerban Cantacuzino, descoperit pe strada Lipscani, în faţa Băncii Naţionale, singurul care a putut fi pus sub sticlă, după cum se spune, vizitatorii care trec pe strada Lipscani având posibilitatea să vadă nişte pivniţe foarte bine păstrate, construite de Şerban Cantacuzino pe la 1680, care spre surpriza noastră a păstrat şi urmă de frescă cu caracter civil, descoperire singulară pentru Ţara Românească: un sf.Nicolae şi o Maica Domnului pictaţi pe doi dintre aceşti pereţi. Dintre celelalte hanuri mai putem menţiona Hanul lui Constantin Brâncoveanu, în imediata vecinătate avem Hanul Grătari, hanul Greci. De ce sunt importante aceste hanuri? Istoria oraşului Bucureşti este marcată de numeroase cutremure, dar şi de incendii. Era un oraş din lemn şi pentru a se apăra de astfel de nenorociri au fost construite pivniţe din cărămidă. Şi am avut norocul să găsim câteva din aceste pivniţe pline cu marfa negustorilor din perioada respectivă. Şi am avut surpriza să găsim pe lângă ceramică românească, sticlă, piese de podoabă şi multe importuri din Franţa: faianţă, porţelan din Germania, dar şi diverse ustensile precum piese de farmacie.” Şi dacă în centrul vechi pot fi văzute parte din descoperirile arheologilor, trebuie să ne gândim şi la planul de valorificare a unei alte descoperiri. În timpul săpăturilor pentru extinderea metroului Bucureştean în zona Academia Militară, zonă unde se pare că în urmă cu sute de ani, existau plantaţii de vie şi unde, într-o perioadă, au poposit şi pandurii lui Tudor Vladimirescu, au fost descoperite crame. Ca responsabil de construirea noului tronson de metrou, Gheorghe Udrişte, Director General Metrorex, a fost la faţa locului. Ce a văzut? „Am văzut o cavernă, una sau două bolte ale unei construcţii în genul unui tunel, de construcţie cilindrică. Mai mult am văzut când a fost filmată incinta şi când au fost luate câteva cărămizi de acolo. Punctul de vedere primar al arheologului care a fost acolo e că, la o primă vedere, nu sunt de mare interes istoric deoarece forma şi structura lor nu sunt foarte vechi. Nu am găsit nicio sticlă cu vin, dar o să lucrăm cu foarte mare grijă şi o să vedem cum conservăm în viitor descoperirea. Am o idee deja, m-am gândit că putem recupera parte din materialele găsite, astfel încât, în incinta staţiei de metrou, măcar într-un colţişor, să redăm ceea ce am găsit. Şi fiind vorba de crame, poate realizăm un punct muzeal, poate şi cu degustare de vinuri. Îmi doresc aşa ceva pentru că ar creşte valoarea staţiei de metrou. Generaţiile viitoare nu vor uita că acolo au fost potgorii, că au existat crame cu vin. Ele ar fi putut fi puse în valoare şi mă mir că nu a existat acest interes.” Pivniţe identice fuseseră descoperite la nici 500 de metri distanţă, cu ceva timp în urmă. Au fost golite, iar proprietarul terenului le-a transformat în restaurant. Primele investigaţii arheologice făcute arată că este vorba de o pivniţă pentru depozitarea vinului, din perioada lui Tudor Vladimirescu. Crama se afla chiar pe locul unde ar fi trebuit construita staţia de metrou "Academia Militară", prima de la Eroilor către Drumul Taberei. Sute de ani de istorie se ascund sub paşii noştri prin Bucureşti. Valorificarea descoperirilor de acum este un demers recuperator pentru cunoaşterea oraşului, aşa cum era el. (Ana Maria Cononovici) Material editat de Elena Ștefan.

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International