|
Abonare newsletter RRI
(adresă e-mail):
|
 |
Arhiva :
|
|
| Inedit în România |
| (2012-06-17) |
| Ultima actualizare: 2012-06-22 10:18 EET |
Auzim câteodată și ne mirăm de locuri cu denumiri precum „Bulevardul Merci” sau „parcul Pardon”, din Câmpulung de Argeș, de „Podul minciunilor” din Sibiu, de „Biserica cu lună” din Oradea sau de „Lacul fără fund” de la Buzău. Atunci când experiența se repetă, nu e de mirare că ne putem gândi la un top al locurilor inedite din România, cu denumiri tot la fel de inedite. Pentru demersul nostru de azi, am ales: „La butoaie”, „Casa Tradițională”, „Cimitirul vesel” și „Trovanții”. De ce, veți afla în minutele următoare.
V-ați întrebat vreodată cum ar fi viața într-un butoi? Sunt aproape sigură că nu. În comuna Pietroasele, din județul Buzău, o localnică cu preocupări în domeniul vinificației s-a gândit să folosească niște butoaie mai vechi, amenajându-le pentru a putea primi turiști. Daniela Roșca ne invită “La Butoaie”: “În gospodăria noastră, pe lângă butoaiele cu vin, se găsesc șase budane, adică butoaie mai mari, de capacitate între 8 mii și 10 mii de litri, în care s-a vinificat ani de-a rândul, dar în momentul în care noi le-am achiziționat, ele nu mai puteau da acel plus vinului, așa că noi le-am amenajat în șase butoaie cochete, destinate cazării. Acestea au fost amenajate cu geamuri, uși, fiecare butoi are 2 paturi, noptieră, spațiu pentru bagaje, amenajări în stil rustic. Toaleta și dușul sunt la circa 10 m, fiind la țară este plăcut să mergi în aer liber. Se găsește și vin bun. Turiștii care vin pentru prima dată, în afară de butoaie, care sunt atracția locului, văd și camera de procesare a vinului, dotată cu echipamente moderne, plimbarea finalizându-se la cramă, unde găsesc câteva soiuri pe care le producem aici: Fetească, Riesling, Merlot și cunoscuta Tămâioasă de Pietroasele.”
În Pădurea Craiului din Bihor, puteți locui în case românești, vechi de 200 de ani. Viorel Lascu întreprinzător particular, custode sit “Pădurea 2000”, ne-a vorbit despre proiectul numit “Casa Tradițională”: “Casa Tradițională este un proict legat de renașterea satului românesc și pleacă de la o pasiune a mea, speologia. Prin anii 80 exploram în zona Pădurii craiului, și a comunei Roșca, câteva peșteri mari . Aici ne-au impresionat, pe lângă peisajul deosebit, niște rămășițe de case vechi, de 100-200 ani cu acoperișuri de paie, cu bârne, cu cuptor de lut. Ne-am zis că ar fi interesant să dăm viață caselor, să le facem prietenoase în primul rând cu noi. De aici a plecat un proiect de renovare a acestor case, care s-a bazat pe experiența pe care am dobândit-o când am lucrat câțiva ani în Alsacia, în Franța, la renovări de case vechi și a prins contur cu o primă gospodărie, care este renovată în spiritul originii casei tradiționale, care datează de circa 200 de ani. Casa este străjuită de doi cireși care sunt la fel de bătrâni sau poate chiar mai bătrâni decât casa. Ideea e de a reface casa așa cum a fost ea în perioada de tinerețe, cu mobilierul, cu facilitățile și cu simplitatea ambietului. În același timp, confortul este în concordanță cu nevoile moderne: apă curentă, sisteme de încălzire, sisteme de gătit, toate integrate în elemente vechi de mobilier. De exemplu, caloriferul, element comun, este încadrat în împletitură de nuia de alun astfel încât nu vei vedea sub geamuri ceva cu impact vizual. Deasupra lor se află un suport pe care se pot așeza obiecte ale casei, căni de lut, din lemn, ce pot fi utililizate nu numai ca décor. Într-o ladă de zestre am integrat bucătăria și zona de spălat vase. Grupul sanitar este, de asemenea, ascuns în piatră, placajele cu piatră fiind prioritare față de cele de gresie sau faianță. Acoperișurile din paie sunt conservate, dar acoperișul este dublat cu un sistem termo-izolant. Nici centrala termică nu este la vedere.”
Dacă exemplele noastre de până acum reprezintă oferte turistice de care poate nu știați, cu siguranță că ați auzit de “Cimitirul vesel” de la Săpânța. Unic în lume prin asocierea dintre moarte și veselie, Cimitirul vesel atrage vizitatori din toate colțurile lumii. Ne spune povestea acestuia Grigore Luțai, preot paroh al Parohiei Săpânța: “În frumosul Maramureș istoric, pe malul Tisei, la Săpânța, primul obiectiv turistic ar fi Cimitirul vesel. Acest cimitir a fost creat de Stan Ioan Pătraș, care până în 1935 sculpta crucea fără epitaf și fără chipul celui plecat pe vecie, dar la cererea credincioșilor, care au dorit dăltuirea chipului celui plecat, el a început să descrie în câteva cuvinte viața celui plecat pe veșnicie, fără să afecteze viața celor rămași în viață. În toate cimitirele din lume se vorbește la superlativ de cel plecat, dar aici la Săpânța, la multe din cele 1000 de cruci, se redă viața așa cum a fost. Aici vedem omul sau femeile credincioase, cu chipurile lor plecate, în ghenunchi, așezați spre rugăciune sau preocupările oamenilor în viața de aici de la Săpânța. În Penssylvania, la primul Simpozion al monumentelor funerare, Cimitirul de la Săpânța a fost clasat primul în Europa, al doilea din lume, după Valea Regilor, Luxor, cu altă semnificație.”
Dacă sugestiile noastre de top de până acum sunt toate făcute de mâna omului, poate ar fi momentul să aflăm câte ceva și despre pietrele care cresc: Trovanții. Florin Stoican, custodele Rezervației naturale Muzeul Trovanților, Costești, jud Vâlcea: “Trovanții sunt niște formațiuni geologice, niște pietre așa cum le vede orice om care trece pe lângă ei pe DN 67, niște gresii, din punct de vedere geologic, adică niște grăunțe de nisip care s-au cimentat prin circulația unor lichide cu carbonat de calciu dizolvat în ele, care au legat aceste grăunțe de nisip unele lângă celelalte, formând o gresie. Practic este un strat de nisip care a fost cimentat. În această zonă care a fost acum 6 milioane de ani o deltă, râul a adus de pe continent aceste sedimente nisipoase sau mai grosiere, dacă ar fi fost soluții suficient de multe sau concentrate, sedimentele s-ar fi concentrat în formă de conglomerat. Dar în acest caz, din diferite motive, cimentarea s-a făcut doar zonal pe unele nuclee de creștere, adică în jurul unui grăunte de nisip s-au grupat mai multe grăunțe, s-au lipit unele de celelalte, funcție de soluțiile care circulau prin această rocă permeabilă și strat după strat s-au creat aceste forme complexe.”
Ne oprim aici din periplul inedit de astăzi, minunându-ne de surprizele pe care le ascunde țara noastră.
(Ana Maria Cononovici)
Material editat de Elena Ștefan.
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
| Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+ |
 Mascota istorică a
RRI |
2025-04-03
Print
Ascultă din nou