Radio Romania International

Arhiva :

55 pentru 550 – Expo-atestare Bucureşti de către Vlad Ţepeş
(2009-10-11)
Ultima actualizare: 2009-10-16 13:19 EET Print
Pe 20 septembrie 1459, principele Munteniei, Vlad Ţepeş, emitea un hrisov în care era menţionat şi oraşul Bucureşti ca una dintre reşedinţele sale. De atunci, acest oraş a crescut şi a devenit capitala României, cu două milioane de locuitori. Nu se cunosc prea multe detalii despre întemeietorul Curţii Domneşti din Bucureşti, dar, conform opiniei cercetătorilor care au studiat istoria Bucureştiului, curtea pare a fi fost construită de către Mircea cel Bătrân undeva la sfârşitul secolului al XIV-lea. Întreaga Curte Domnească era formată dintr-un palat - Palatul Voievodal, o biserică - Biserica Buna Vestire, cunoscută ulterior sub numele de Biserica Curtea Veche, case cu saloane de recepţie, cancelariile domneşti, grajduri şi grădini. Două incendii au distrus în secolul al XVIII-lea curtea şi clădirile aferente. De aceea a fost construită o nouă curte domnească, Curtea Nouă. În prezent, ruinele Palatului Voievodal au devenit sit arheologic protejat, fiind amenajat şi un muzeu, Muzeul Curtea Veche. Cu ocazia împlinirii a 550 de ani de la atestarea oraşului, în pivniţele Palatului Voievodal de la Curtea Veche a fost vernisată o expoziţie intitulată “Ipostaze Medievale”. Picturi, gravuri, icoane, tapiserii, sculpturi în lemn sau în marmură, ba chiar şi figurine de carton au fost amplasate în firidele şi între arcadele de cărămidă de la Curtea Veche. Organizatorul şi totodată curatorul acestei expoziţii, pictorul Marian Răducu mi-a spus că nu e o simplă întâlnire a artelor, ci un semnal de alarmă: "Am organizat o expoziţie spectacol şi semnal în acelaşi timp, pe tema “ipostaze medievale, revalorificări contemporane”, în ideea de a atrage atenţia asupra centrului istoric al Bucureştiului, Curtea Veche, Palatul Voievodal, foarte frumos ca arhitectură. Ce a mai rămas din ea. Demisolul pentru noi a constituit un cadru adecvat pentru a pune în valoare tehnicile vechi şi noi inspirate din iconografia creştină, din perioada medievală, secolele 4–14, respectiv perioada bizantină, romanică şi gotică. Iconografia este o sursă inepuizabilă de inspiraţie, ne preocupă în mod deosebit această perioadă pentru că e cea în care creştinismul a evoluat." Ce a ieşit? Dacă ar fi să rezumăm într-o singură expresie, aş spune că în acest moment, până la 15 octombrie, Curtea Veche s-a transformat în “pivniţa cu îngeri”. Veţi găsi acolo sculpturi în lemn greu de estimat ca valoare, ferestre spre cer discret luminate de lumânărele ale căror flăcări se preling pe firide, mirese retro, un cavaler şi câinele său, imagini cu biserici scăldate în soare sau cufundate în noapte, într-un cuvânt, o întreagă pădure de simboluri gata să vi se dezvăluie. Şi pentru a le cunoaşte, pentru a le ajunge, trebuie doar să coborâţi câteva trepte. De ce a ales pictorul Răducu acest spaţiu? "În piviniţele acelea erau păstrate vinul, slana, dar mai cădeau şi capete din când în când, circulă tot felul de legende. E un palat deosebit, care merită vizitat şi pentru faptul că avem noi o expoziţie deosebită, cum s-a mai vorbit în media, dar şi pentru faptul că chiar trebuie făcut ceva pentru acest palat. Am căutat să atragem atenţia că acest palat voievodal merită să fie mai bine conservat şi restaurat, mai bine pus în evidenţă prin diverse acţiuni, expoziţii. Intenţia noastră este să facem în acest palat, în fiecare an, manifestări de genul acesta, îl vrem ca un centru cultural ale cărui expoziţii interdisciplinare să aibă un ecou în rândul populaţiei." L-am întrebat pe curatorul expoziţiei ce lucrări dintre cele expuse i se par de neratat la prima vedere: "Lucrările de ceramică ale lui Cristian Ianza, cele trei lucrări făcute de Radu Popovici, Ileana şi Dan Popovici, profesor la Facultatea de Artă de Ceramică, Sticlă Metal. Ei au venit cu tehnici actuale, moderne, au utilizat materiale refolosibile, au creat o carte din piese de calculator, care indică foarte bine structura informaţiei, de asemenea un ceas care sugerează scurgerea timpului… o altă lucrare, cu eprubete care amintesc de prelucrările de laborator de reconstituire, de conservare a operelor de artă… Apoi este pictura pe pergament a Mirunei Budişteanu. Ea are o serie întreagă de lucrări de genul acesta, în ultima vreme a expus aşa ceva şi este bine primită de public, în general. Să nu uităm nici sculpturile în lemn ale lui Constantin Rădulescu…” De fapt, toate lucrările, fie ele picturi, sculpturi, tapiţerii, mozaicuri sau icoane, merită să fie văzute. Şi paradoxul acesta al punerii lor în lumină, într-un spaţiu caracteristic umbrelor şi întunericului, e un motiv în plus pentru a vă stârni curiozitatea. Dacă nu ajungeţi anul acesta, anul viitor, tot cu ocazia Zilelor Bucureştiului, puteţi vedea o expoziţie şi mai mare. Cu 56 de pictori pentru cei 551 de ani ai oraşului. (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International