2025-04-03



















Arhiva :
Transhumanța în imagini și cuvinte
(2012-04-01)
Ultima actualizare: 2012-04-06 10:59 EET
ultima transhumanta La început de primăvară, Muzeul Țăranului Român din București a găzduit o expoziție fotografică inedită, intitulată sugestiv „Ultima transhumanță”. Fotograful Dragoș Lumpan și-a propus să prezinte publicului, prin intermediul imaginilor, aspecte dintr-o lume ruptă de timpul în care trăim și care pare să se stingă, încetul cu încetul, departe de ochii noștri. Lumea ciobanilor care își deplasează turmele anual între câmpie și munte fascinează prin simplitatea și autenticitatea opuse peisajului cotidian. Expoziția lui Dragoș Lumpan s-a vrut a fi un proiect care să reflecte un mod de viață puțin accesibil, și nu un demers științific, care să încadreze fenomenul transhumanței în tiparele reci ale cercetării de teren.


Dragoș Lumpan a demarat proiectul dedicat transhumanței în 2007, atunci când, văzând turme de oi din goana autoturismului sau a trenului, și-a dorit să fie părtaș la modul de viață al ciobanilor care le însoțesc. A început prin a se integra într-o familie de ciobani care practicau transhumanța și, astfel, timp de doi ani, a participat la mai multe deplasări sezoniere. Curând, ciobanii alături de care fotograful străbătuse țara au hotărât să renunțe la drum. Să-l ascultăm pe Dragoș Lumpan: "De-aici și vine numele proiectului ”Ultima transhumanță”. Sigur, mai sunt ciobani care încă mai practică transhumanța, dar tendința e spre dispariție, poate suna dur... Unele țări încearcă o susținere a transhumanței și, în astfel de cazuri, s-au putea să nu dispară chiar atât de repede. Expoziția de la Muzeul Țăranului Român conține zece fotografii mari, 340 de fotografii mici, printate, două bucățele foarte scurte de film, „time lapse”-uri asamblate, care sper să stârnească interes și curiozitate pentru filmul care sper să fie gata în câteva luni de zile. Mai este și un I-Pad pe care puteți vedea ceva mai multe fotografii, aproape o mie, un fel de caiet de schițe în care sunt și anumite fotografii asemănătoare, pentru cei care au răbdare și vor să vadă și mai multe lucruri. Mai sunt câteva panouri în care descriu drumurile mele, pe care le-am făcut eu, ca să ajung până la ciobani. El este încă un proiect în lucru, așa cum la film încă mai lucrez."


Drumul parcurs de Dragoș Lumpan alături de ciobani a depășit granițele României. Au străbătut, timp de cinci ani, peste 40 de mii de kilometri, prin țări precum Albania, Grecia, Italia, Marea Britanie și Turcia. Cele 100 de mii de fotografii, 70 de ore de material filmat și 100 de ore de înregistrări audio fac obiectul proiectului „Ultima transhumanță”, finalizat parțial. Despre felul în care a primit publicul expoziția de la Muzeul Țăranului Român din București ne vorbește Dragoș Lumpan: "La vernisaj a fost neașteptat de multă lume, a fost o bucurie pentru mine și, evident, pentru cei care au ajutat la acest proiect. Statistic vorbind, este o expoziție vizitată. De la cei care și-au exprimat părerea am primit cuvinte foarte frumoase și, sper eu, sincere. Am vorbit cu un profesor universitar de la Facultatea de Agronomie, care era întrucâtva nemulțumit de faptul că ar fi trebuit să aduc un aparat critic științific. E totuși un proiect vizual, eu am vrut să vorbesc despre o lume care e pe cale de dispariție și de atmosfera ei. Evident că sunt multe lucruri pe care nici nu mă gândesc că le-aș putea acoperi, așa că le cer scuze celor care ar fi deranjați că nu am prezentat suficient de multe date științifice. Sigur, cele 340 de fotografii sunt printate la o dimensiune mică și pentru unii poate fi neobișnuit într-o expoziție de fotografie – proiect. Am făcut intenționat acest lucru, pentru cei care au dispoziția să intre într-o lume pe care eu nu sunt capabil să o descriu în câteva fotografii. Am preferat varianta în care să-l rog pe vizitator să se aplece, să aibă un pic de răbdare să vadă ce-i acolo și în felul ăsta să simtă puțin din atmosfera aceea fiecare în parte."


„Imaginile surprinse de Dragoș Lumpan oferă o dimensiune vizuală ce arheologic poate fi, de multe ori, doar vag intuită”, apreciază Tiberiu Vasilescu, istoric și arheolog.
(Monica Chiorpec)


Material editat de Elena Ștefan.
 
Bookmark and Share
WMA
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
MP3
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
AAC+
48kbps : 1 2 3
64kbps : 1 2 3
Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+
Ascultați
Orele la care puteți asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L) 01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D) 04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S) 10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V) 11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D) 16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D) 18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D) 20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D) 23.00 - 24.00 (L-V)


Mascota istorică a RRI