Radio Romania International

Arhiva :

Tango în România
(2009-07-19)
Ultima actualizare: 2009-07-22 19:48 EET Print
A început cu Aleea de Tango, în 2005. Atunci, într-o zi de primăvară, pe aleile Cişmigiului, câţiva nebuni frumoşi invitau trecătorii la dans. “Opriţi-vă”, spuneau, “priviţi-ne şi încercaţi şi voi”. Acela a fost începutul revenirii Tangoului în peisajul românesc. El dispăruse, imediat după război, strivit sub aceeaşi cizmă ca şi şiragurile de perle şi cupele de cristal, considerate decadente de regimul ce-şi revendica origini proletare. Cum s-a întors dansul acesta al pasiunilor şi al tăcerilor pline de înţeles, în România? Datorită unui grup restrâns de oameni, care şi l-a dorit mai mult decât orice. Alina Dumitrescu este printre primii dansatori neprofesionişti ce au ales să meargă în ţara tango-ului, pentru a-l învăţa cum se cuvinte: “Ne-am dorit să dansăm şi am fost la Buenos Aires, pentru că aici nu se dansa tango. Apoi am învăţat şi ne-am zis că, totuşi, nu putem dansa în sufragerie. Cât timp poţi dansa în sufragerie? Am început cu prietenii noştri, cărora le-a plăcut să înveţe tangoul şi încet, încet, numărul celor ce dansează a început să crească. Şi ce se întâmplă acum este chiar minunat.” Ce se întâmplă acum? Ce este atât de minunat? Aflăm de la Cătălin Vălean: “E o adevărată explozie, nu numai în România sau în Bucureşti, şi în Braşov şi în Sibiu, ci peste tot în lume, se dansează tango. Dacă eu plec într-o delegaţie şi vreau să dansez tango, am unde. În Bucureşti se dansează pe rupte, de fiecare dată când ne întâlnim noi şi prietenii noştri – şi suntem destui – sute de persoane, dansăm şi ne bucurăm de tot ce înseamnă tango.” Cum s-a ajuns la această explozie, în doar patru ani? Tangoul din sufrageria Alinei s-a mutat într-o sală de dans adevărată, cu oglinzi şi parchet lucios, o sală în care era destul loc pentru toţi cei ce îndrăzneau să se lase seduşi. Tangoul, îmi spune Alina, începe prin a te seduce, apoi te convinge că nu ai alternativă, trebuie să-i urmezi regulile, chiar şi atunci când de pe margine se pare că te laşi purtat de ritmul muzicii: “Tangoul argentinian este un dans de improvizaţie, el nu s-a născut artificial, nu a fost creat ca dansurile de competiţie, e un dans popular. Chiar dacă mai târziu a fost dus pe scenă şi s-a dansat pe marile scene ale lumii şi prin saloane foarte elegante, este un dans popular. Are un cod, care-i ajută pe cei doi parteneri să se înţeleagă, chiar dacă ei nu vorbesc neapărat aceeaşi limbă. Noi mergem în lume, ne uităm unde se poate dansa şi ne ducem să dansăm. Încercăm să le povestim codul ăsta.” Cătălin, astăzi unul dintre cei mai carismatici profesori de tango, povesteşte că la început i s-a părut complicat şi de nestăpânit. Cum s-a îndrăgostit de tango, aflaţi în secundele următoare: “Veneam de la serviciu. Am intrat într-o sală imensă în care erau câteva persoane care se tot mişcau şi m-am dus la Alina şi i-am zis: am venit să învăţ să dansez. Mi s-a părut complicat. Eu trebuia să fac toate astea? Nu mi-a plăcut deloc. Nu mi-a plăcut să conduc. Încet, însă, intri în lumea asta magică şi numai dacă încerci poţi să-ţi dai seama cum stau lucrurile şi ce se întâmplă de fapt.” Astăzi se dansează tango peste tot în România. Braşovul este renumit pentru milongile sale, la fel Timişoara şi Sibiul. Succesul său în România se explică poate şi prin faptul că aceia ce-l predau au charisma necesară pentru a-l povesti începătorilor. Unul dintre cei mai mari dansatori ai României, Răzvan Mazilu, declara într-un interviu că pentru el tangoul înseamnă mai mult decât clişeele propagate: erotism, pasiune, încrâncenare, sânge fierbinte. Tangoul este bucurie, comunicare între parteneri, are şi o latură plină de umor. Şi mai este şi o posibilitate de a reinventa clipa dansată. Este un dans puternic, visceral, viguros, masculin şi feminin în acelaşi timp. Şi asta află cei ce vin timizi, la prima lecţie de tango, temându-se că nu se vor descurca sau că n-o să le “iasă”. Cătălin Vălean: “Când eşti la început şi vrei să înveţi să dansezi, de fiecare dată ai teama asta. Şi pentru mine a trebuit să treacă puţin timp. A doua şi a treia şi a patra oară m-am dus la lecţii din ambiţie. Dar după vreo două săptămâni, tot venind la tango, s-a întâmplat ceva, a început să-mi placă. Am cunoscut oameni noi, am început să dansez, să învăţ lucruri noi. Tot timpul înveţi, te trezeşti că-ţi spui “deci, pot să fac şi asta, să ascult şi muzică, să fac şi următorul pas” Pur şi simplu te prinde şi aşa cred că i-a prins pe toţi.” Primul festival de tango a fost organizat în România în 2008. Au venit atunci la Bucureşti dansatori din Statele Unite şi Germania, gata să se bucure de muzica live şi de cele 12 seminarii şi demonstraţii de tango oferite de mari nume ca Ney Melo, Jennifer Bratt, Richard Lang şi Rahel Zigler. Evenimentele legate de tango sunt numeroase acum şi fiecare în sine un prilej de mare bucurie. În săptămâna ce urmează, Bucureştiul se pregăteşte pentru o nouă sărbătoare a dansului argentinian: Tango Encuentro. Aşadar, dacă se întâmplă să veniţi la Bucureşti şi vă este dor de un dans, e simplu. E de-ajuns o căutare pe internet. Veţi fi uimiţi câte cluburi vă aşteaptă. (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International