Abonare newsletter RRI
(adresă e-mail):
|
 |
Arhiva :
|
 |
Expert în criminalistică |
(2009-07-05) |
Ultima actualizare: 2009-07-06 15:04 EET |
Constantin Mirea este unul dintre cei 30 de experți români capabili să analizeze în cele mai mici detalii un document sau un obiect și să spună dacă se uită la un fals, la o copie sau la un original, indiferent că e vorba despre hârtie, pânză, urme de cauciuc ori semnături imitate cu măiestrie și migală. Datorită lui și colegilor săi de la Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC), justiția română își face treaba mai bine. Ce-i motivează să își petreacă ore în șir analizând o bucățică de hârtie sau de pânză? Constantin Mirea mi-a spus că nu poți fi criminalist decât dacă ești foarte pasionat de această meserie:
“Pe fiecare dintre noi ne-a fascinat în copilărie un roman de Agatha Christie sau de Rodica Ojog Brașoveanu. Mi-aduc aminte cu câtă sete le citeam. După ce a apărut drogul ăsta care e televiziunea prin cablu, am început să mă uit la posturi gen Discovery care prezintă tot felul de acțiuni ale organelor judiciare de prin întreaga lume. Aș spune că motivul principal de care m-am agățat și mă agăț în continuare este ineditul cotidian. În 14 ani de meserie nu am avut două cazuri similare. Și atunci parcă te trezești dimineața cu alt tonus, vii cu altă provocare la serviciu, deși uneori e obositor și tracasant și presant, parcă îți dă putere să mergi mai departe, să te depășești și să faci ce nu ai făcut ieri.”
Experții de la INEC își încep ziua dimineața devreme. Dacă într-o zi trebuie să analizeze autenticitatea unei semnături puse pe un contract ce poate însemna ruina unui om, în altă zi trebuie să descifreze ultimele cuvinte scrijelite poate pe o bucată de hârtie igienică, de către o bătrână, cu câteva secunde înainte să moară. Bande întregi de falsificatori de bancnote au fost arestate și datorită acestor 30 de experți. Cum arată o zi obișnuită din viața unui astfel de expert, aflăm de la Constantin Mirea:
“Ziua mea începe dimineața la șapte și jumătate când intru în birou și se termină uneori și la 20. Primesc multe bodogăneli acasă și de la soție și de la copil dar cred că au ajuns să se obișnuiască. Băiatul meu spune că “tata prinde șmecheri”. Mi s-a părut plină de esență definiția asta din partea unui puștan căruia nu-i poți oferi o definiție literală a noțiunii de expert criminalist. Când dau peste câte un caz care îmi solicită la maximum neuronii, mă gândesc la ce a spus el și dacă îi dau de cap, înseamnă că merit definiția asta. Cred că dacă îți place meseria asta, cel mai greu e să pleci acasă.”
Rareori însă ai ocazia să citești despre isprăvile vreunuia dintre ei în paginile jurnalelor. Poate doar atunci când cazuri celebre sunt redeschise pentru anchetă, cum ar fi cel al faimosului general Milea, cel care în calitate de ministru al apărării, în decembrie 1989, a ordonat armatei să tragă asupra demonstranților ce manifestau împotriva dictaturii comuniste. În dimineața zilei de 22 decembrie 1989, în jurul orei 09,30, când victoria revoluției devenise limpede și după o întâlnire cu Nicolae Ceaușescu (la ora 07,00), Vasile Milea s-a sinucis în sediul Comitetului Central al PCR (potrivit informațiilor oficiale), împușcându-se cu un pistol în zona inimii.
La 30 martie 2004, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a redeschis ancheta judiciară pentru stabilirea împrejurărilor în care a decedat generalul Milea, ca urmare a unor informații apărute în presă, în legătură cu împrejurările decesului. Un an mai târziu, rămășițele sale pământești au fost exhumate pentru a se stabili traiectoria glonțului care a provocat moartea generalului, urmând să se clarifice dacă este posibil ca acesta să fi fost ucis. Cel ce a reușit să demonstreze că generalul nu a fost împușcat ci s-a sinucis este chiar Constantin Mirea.
Analizând cămașa purtată de general în ziua sinuciderii, deși aceasta era un obiect de muzeu ce fusese spălat de sângele generalului, Mirea a reușit totuși să găsească urme de praf de pușcă pe o bucățică de pânză. A fost una din acele clipe pe care niciunul dintre cei pasionați de meseria pe care o fac nu le uită. Constantin Mirea povestește:
“Am simțit că mi se taie picioarele. M-am așezat pe scaun deși nu era nimeni să mă vadă. Aveam senzația că e jenant, ca bărbat, să ți se taie picioarele. După atâția ani să găsești niște urme de praf de pușcă, în condițiile în care hainele nu au fost izolate perfect, mi s-a părut o chestie extraordinară. După ce am tras aer în piept, mi-am permis o pauză de un pahar de apă rece-rece. M-am ascuns în camera alăturată și am stâns pumnul și-am strigat, ca englezii: “yes!”, tare, cât am putut. Apoi am continuat și pas cu pas am rezolvat împreună cu colegii de la Institutul Medico-Legal, solicitarea procurorilor de la Înalta Curte.“
INEC face parte dintr-o rețea europeană a institutelor de criminalistică, numită European Network Forensic Science Institutes. De câțiva ani, la întâlnirile periodice, pe grupuri de lucru, experții români își demonstrează capacitățile de analiză pe documente, expertizele balistice și de dactiloscopie, analizele de ADN. Testele propuse de rețeaua institutelor de criminalistică sunt rezolvate rapid de către români, mi-a spus Constantin Mirea:
“Pe plan european nu suntem deloc codași și cu mândrie spun asta. Știu cât am muncit atât eu cât și colegii mei ca să ne câștigăm poziția respectată. Atunci când ne întâlnim cu colegii din Europa, grupuri puternice din Germania, din Olanda, din Franța, din Italia, suntem priviți cu respect și asta e doar grație rezultatelor pe care le-am pus pe masă la fiecare testare inter-laboratoare. De câțiva ani le trimitem rezultate perfecte. Acum doi ani am fost între cele 7 institute care au găsit soluția corectă. Prin urmare să știți că stăm cu fruntea sus. Suntem din România, dar suntem mândri că suntem din România.”
(Andreea Demirgian)
|
|
|
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
MP3 |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
AAC+ |
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+ |
 Mascota istorică a
RRI
|