|
Abonare newsletter RRI
(adresă e-mail):
|
 |
Arhiva :
|
|
| Orașul antic de sub apele Mării Negre |
| (2009-06-07) |
| Ultima actualizare: 2009-06-12 14:59 EET |
În secolul VI î.e.n., un oracol a avut o previziune. O cetate, pe malul Mării Negre, care să devină cea mai puternică și cea mai bogată din zonă. Și așa a fost. Cetatea care s-a numit Callatis (actualul oraș Mangalia), botezată în amintirea pârâului Cales, care scălda pământurile metropolei Heracleea, a devenit faimoasă pentru prosperitatea sa materială și spirituală. Rezultatul s-a datorat unei combinații inedite: strălucire greacă, apoi veselie slavă, spirit puternic turcesc și înțelepciune românească.
Callatis, cel mai vechi oraș din România, după o istorie nicidecum liniștită, a fost acoperit de apele Mării Negre. Existența cetății a rămas atestată doar de vechile documente până în 1960. O echipă de scafandri a descoperit cu tehnica de atunci piese arheologice, amfore și ancore ale unor corăbii antice. Mult mai târziu, în 2004, echipa de scafandri specializați în arheologie subacvatică condusă de Jeno Szabo a reluat investigațiile. Jeno Szabo este singurul român care a făcut parte din echipa lui Jacques-Yves Cousteau și are la activ peste șapte mii de scufundări prin apele din toată lumea, unde a găsit nenumărate comori.
Astăzi, la România la ea acasă, vorbim cu Jeno Szabo despre ultima lui comoară descoperită în România. Cetatea antică a Callatisului:
„Noi am început în 2004 primele cercetări. Am luat legătura cu Muzeul de Arheologie din Callatis și am propus această cercetare subacvatică cu instrumentele de rigoare pentru că e mult mai ușor să descoperi ceva cu ajutorul instrumentelor. Nu este cum era odată, când descoperirile se făceau numai prin scufundările scafandrilor. În 2007 am avut această oportunitate cu o colaborare internațională și instrumentele au detectat mai multe anomalii. Pasul doi a fost să trimitem la aceste anomalii roboți teleghidați de la suprafață, dotați cu camere subacvatice care au confirmat cinci din cele 27 de anomalii. Cinci pe care am reușit să le cercetăm. Am găsit o epavă antică, niște străzi, ruine. În etapa a treia a coborât scafandrul care, cu instrumentele tehnologiei subacvatice, a început să filmeze și să carteze aceste artefacte.”
Bugetul, îmi spune Jeno Szabo, a fost evaluat undeva la 75.000 de euro. Colegii din străinătate au început însă să atragă sponsori, inclusiv o televiziune cu acoperire națională din Germania, care a trimis reporteri și a filmat toată expediția. Partea română trebuia să contribuie cu suma de 27.000 de euro care să acopere motorina, bărcile, costurile cu întreținerea și cu oaspeții. Echipa de cercetători a făcut un raport pe care apoi l-a prezentat secretarului de stat de la vremea respectivă. Însă rezultatul a fost o surpriză…deloc plăcută:
„Am prezentat apoi raportul care a fost mult mai spectaculos decât ne așteptasem. Noi nu promisesem că vom găsi epave, drumuri, coloane. Bugetul pe care l-am prezentat consta în bonuri de benzină, cazare. În ceea ce privește masa, am mâncat numai de la supermarket, nu de la restaurant, pentru că nu ne puteam permite. Ni s-a spus că nu se pot deconta cheltuielile pentru că aveam nevoie de facturi de la restaurante, hoteluri, ceea ce noi nu puteam obține cu 3 – 4 luni mai târziu. Asta a fost în aprilie 2007.”
În august, același an, Jeno Szabo, s-a scufundat cu d-na. Soknan Han Jung, ambasadorul O.N.U. în România, pentru a-i arăta descoperirile. Era o nouă încercare de a obține fonduri:
„Revenind la suprafață, era o zi de duminică, a promis că luni merge la București și prezintă o scrisoare oficială către ministrul de atunci, Iorgulescu, ceea ce s-a și întâmplat, respectiv era nu numai o scrisoare oficială în care se preciza că s-au văzut acele drumuri, acel oraș, ci a fost precizată și sursa de unde se pot lua acei bani, respectiv, proiectul „Beautiful Romania” care era un proiect finanțat împreună cu Națiunile Unite. La acea scrisoare nu s-a primit nici un răspuns. Din acel moment, când am văzut că la o scrisoare oficială, trimisă de către un ambasador către un ministru nu se reacționează, am hotărât în 2008 să întemeiem Centrul de Cercetări Subacvatice cu singurul scop de a continua cercetările arheologice.”
Însă nici acum nu au renunțat. Echipa a început să strângă toți banii necesari, mână de la mână. În ciuda eforturilor susținute, a venit criza economică. Atunci singura lor soluție a fost să divulge presei această întâmplare. Au renunțat la teama de căutătorii de comori și au făcut o conferință de presă, în 2007. Au fost prezente posturi de radio și de televiziune, dar, fiind în Mangalia, nu a avut un mare răsunet în țară:
„Ne-am decis acum să revenim în forță pentru că acest Callatis nu este al meu, nu este al nimănui decât al României. Nu este normal ca cei care sunt posesorii acestei averi să nu beneficieze, să nu știe. Este un patrimoniu cultural care se poate exploata foarte bine. Am găsit 2- 3 amfore care sunt acoperite cu un grilaj subacvatic și se pot face acolo scufundări cu scafandri zilnic. Se pot strânge niște fonduri de la turiștii interesați și atunci de ce să nu facă acest lucru România ? Ne-au chemat și câteva televiziuni particulare, am fost chemați și de televiziunea publică și vom continua până când vom obține atenția cuvenită. E posibil să nu fie o descoperire fantastică din moment ce se știa despre Callatis, dar se poate exploata clar în scopuri turistice.”
În viitorul apropiat, va începe o întreagă campanie mediatică pe marginea acestui subiect. Aceasta nu va reflecta decât eforturilor echipei de români care duc o luptă continuă pentru recunoașterea valorilor descoperite. Dacă vor reuși să aducă istoria la suprafață și să o facă din nou cunoscută turiștilor tot timpul ne va spune. Până la sesizarea autorităților competente, apele Mării Negre păstrează nestingherite tezaurul. Așa cum au făcut-o de 2.000 de ani încoace.
(Daniel Onea)
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
| Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+ |
 Mascota istorică a
RRI |
2025-04-03
Print
Ascultă din nou