|
Abonare newsletter RRI
(adresă e-mail):
|
 |
Arhiva :
|
|
| Târgul Țăranului Român |
| (2009-05-03) |
| Ultima actualizare: 2009-05-08 16:27 EET |
La începutul secolului 20, Bursa de Mărfuri de lângă fabrica de bere Bragadiru era considerată un soi de World Trade Center al Bucureștiului. Aici, vizavi de Piața de flori se făceau și se defăceau marile negoțuri, în inima unui cartier important pentru mersul afacerilor: Uranus.
Împreună cu o bună bucată din alt cartier de case, Rahova, Uranusul a fost ras de pe fața pământului de buldozerele comuniste. Clădirea Bursei de Mărfuri și piața de flori au rămas în picioare ca prin minune. De la jumătatea lunii martie, în curtea interioară a restauratei Burse – azi ocupată de mici companii private – funcționează Târgul Țăranului.
El a fost “Inventat” în 2007 de Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman – înființat în amintirea marelui gastronom român ce și-a dorit să readucă în atenția publicului produsele românești, rețetele tradiționale, gusturile și obiceiurile vechi. Târgul țăranului este o piață de mici producători, în care aceștia aduc produse tradiționale din carne, lapte, precum și preparate culinare de casă.
Ele pot fi degustate și cumpărate de cei ce doresc să afle cine sunt oamenii din spatele tarabelor, care sunt rețetele, de unde provin produsele, ce povești aduc cu ei și care sunt tradițiile locale fără de care nu ar exista produsele tradiționale, mi-a spus Tiberiu Cazacioc, cel ce se ocupă de imaginea acestui act de … cultură:
"Târgul Țăranului își propune să încerce să educe publicul în a redescoperi produsele tradiționale, locale. Noi ne folosim de producătorii locali, invitându-i să revină cu produsele lor. E vorba de mici producători și de produse tradiționale proaspete, făcute în cursul unei săptămâni, încercăm să îi ajutăm să se cupleze la procesul de dezvoltare rurală. Există bani de la UE, ei pot fi sprijiniți să facă lucruri, dar în supermarket nu pot să ajungă. Ne-am propus să facem o piață, alta decât cea obișnuită."
Târgul Țăranului este o reacție la o stare de fapt: producătorii locali aproape că au dispărut. Acum, nu doar în București, ci și în țară, avem de-a face cu o adaptare a micului producător. El s-a transformat în comerciant, mi-a explicat Tiberiu Cazacioc:
“Peste 70% din ceea ce se găsește într-o piață de legume este adus din import. Doar din mai până în toamnă se găsesc produse românești: fructe, vegetale. Restul sunt din import. Cei care le vând pretind că sunt românești, tot timpul anului, indiferent de sezon, dar de fapt ele sunt din import. Fac asta pentru că știu că publicul caută legume românești, e ceva care a rămas în cultura noastră: vreau să mănânc “de-al nostru”, “cu gust”.”
Nu vă putem descrie în cuvinte gusturile produselor de la Târgul Țăranului. Pe lângă legume, acolo se găsesc cârnați cu usturoi, cu busuioc, afumături, tobă, caltaboș, pastramă, jamboane, slană și șorici, cozonaci, pâine de casă, horincă, brânzeturi, păstrăvi în cetină, zacuscă cu ciuperci și magiun de prune de Topoloveni și toate celelalte bunătăți care, pe românește, ne fac să ne plouă în gură doar la simpla lor enumerare.
Nu oricine poate vinde la Târgul Țăranului, mi-a spus Tiberiu Cazacioc. Producătorii vin doar cu recomandare și după un program de pregătire pentru relațiile cu clienții:
“Încercăm să-l aducem pe micul producător, pe cel ce face acea brânză, acei cârnați, să vină el, împreună cu familia lui, nu intermediarii. Vrem ca publicul să se întâlnească la târg cu oamenii aceștia, nu cu niște produse. Când mergi la supermarket, te uiți la o vitrină și vezi un produs de o anumită culoare cu o anumită etichetă. Noi am vrut de la început să transmitem și povestea acestor oameni. Ei trebuie să spună cine sunt, să spună care sunt rețetele, cum prepară produsele, să discute cu oamenii care cumpără.”
Anul trecut, a fost înființat un Oficiu Național pentru produse tradiționale și ecologice românești. Misiunea lui este să asiste producătorii români să-și înregistreze produsele tradiționale. Până în momentul acesta sunt peste 1500 de produse înregistrate.
Acum două săptămâni la Brașov a avut loc un târg de produse tradiționale intitulat “De-ale Pământului”, urmează peste câteva luni un târg la Cluj. Instituțiile au început să răspundă, se creează o mișcare de masă. Produsele vândute la Târg sunt uneori ceva mai scumpe decât cele din supermarket. Tiberiu Cazacioc explică, însă, că prețul mai mare este justificat:
“Trebuie să recurgi la tot felul de trucuri de marketing: cupoanele, premiile pentru cel ce ajunge al zecelea la casă sunt trucuri de supermarket, noi nu putem face așa ceva. În plus, e greu să transmiți ideea că omul vine de la sute de kilometri, pleacă noaptea ca să fie la prima oră la tarabă, are o rețetă pe care o prepară fără ingrediente chimice. Unora dintre clienți li se par scumpe produsele, dar a te uita doar la preț este total greșit. Încercăm să organizăm evenimente să avem o valoare adăugată. Trei săptămâni la rând am oferit ciorbe ca la mama acasă… au fost extraordinar de bune, aveam pâine ceapă și ardei iute, servite la o masă lungă. A fost un experiment reușit. Ne-am dorit ca pe lângă faptul că lumea vine să cumpere de mâncare și să se și așeze la o masă cu doi, trei prieteni."
Pentru a atrage clienți, Târgul Țăranului s-a și europenizat. Pe lângă produsele tradiționale românești, la anumite tarabe au putut fi gustate în timp și delicatese italienești sau franțuzești, de la salam de măgar din regiunea Auvergne până la brânzeturi din nordul Italiei.
Și ca lucrurile să fie și mai atrăgătoare, bucureștenii au fost invitați să vină și cu bicicletele la piață. Reacțiile pozitive ale clienților – deja fideli - Târgului Țăranului arată că societatea românească s-a maturizat – este concluzia la care a ajuns Tiberiu Cazacioc:
"Publicul român a început să se segmenteze pe diverse direcții, deja de un an și ceva e cool să fii ecologist, să umbli după produse bio, să cauți produsele tradiționale, să stai pe iarbă. După ce societatea românească a atins un prag de dezvoltare, deja a început să selecteze. O parte din public, 10-15%, nu mai înghite orice prostie în materie de cultură sau de consum alimentar, a început să aleagă, să fie mai atent și să militeze, să susțină și alte curente în materie de consum personal."
(Andreea Demirgian)
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
| Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+ |
 Mascota istorică a
RRI |
2025-04-03
Print
Ascultă din nou