Radio Romania International

Arhiva :

Junii Braşovului
(2009-04-19)
Ultima actualizare: 2009-04-24 14:29 EET Print
An de an, în cartierul Şchei din Braşov, odată cu învierea naturii şi venirea sărbătorilor Sfintelor Paşti, asistăm la un spectacol ce depăşeşte înţelesul îngust al unui simplu obicei, îmbinând mitul, riturile ceremonialul şi magia: Junii ies pe străzi. Junii Braşoveni trebuie să fie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care celebrează reînvierea naturii, victoria Soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi... Serbarea trebuie considerată un cult religios precreştin, confirmată şi de faptul că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci. Acest obicei al juniei poate fi recunoscut şi la populaţiile pregreceşti, la popoarele romane şi nord germane, în genere, la popoarele indoeuropene, unde se practică împărţirea pe grupuri de vârstă şi ritualuri de iniţiere şi trecere de la o vârstă la alta. Toată lumea cunoaşte acest obicei datorită defilării teribile din prima duminică după Paşti, când junii vin din munţi călări, cu buzduganele în mâini, cu steaguri de luptă, îmbrăcaţi cavalereşte, cu caii împodobiţi ca pe timpul antic. Iosif Iepure, preşedintele junilor dorobanţi, ne povesteşte cum sunt împărţiţi tinerii: “Sunt şapte grupuri de juni: junii tineri, junii bătrâni, curcani, roşiori, dorobanţi, albiori şi junii braşovecheni. În fiecare localitate din ţara asta sunt cete de feciori, de obicei una singură pentru fiecare localitate. Când localitatea este mai mare, atunci ea se împarte în ceata de sus şi ceata de jos. Noi avem 7 grupuri, fiecare cu semnificaţia sa. Junii tineri nu este un pleonasm, june nu înseamnă tânăr ci bărbat. Aceştia sunt cei necăsătoriţi. După căsătorie, se numesc junii bătrâni.” Activităţile junilor încep la Buna Vestire, pe data de 25 martie, când se iese cu surla la Vestirea peste sat. În ziua respectivă junele surlaş iese în Piaţa Prundului, trage din surlă în 4 direcţii ale Braşovului, apoi urcă la crucea de pe coastă şi iar sună în patru direcţii. Începe apoi jocul strămoşesc - hora junilor şi aruncarea buzduganului. Vestirea din 25 martie coincide cu anul nou al dacilor. Apoi, au loc ritualurile dintr-un calendar pe care şi-l stabilesc ei, dar în fiecare duminică este câte un moment festiv, mi-a spus Iosif Iepure.: “În ziua de Florii, toate grupurile organizează parastasul junilor decedaţi, cu colivă, cu tot ce se întâmplă la o pomană şi mergem la cele două biserici: Sf. Nicolae şi Sfânta Treime. Sute de persoane se strâng în grădini dinainte stabilite şi comemorează înaintaşii consemnaţi pe steagul lor: au plăcuţe din argint cu numele înaintaşilor pe care le dau la biserică pentru pomenire.” Pe vremuri, în noaptea echinocţiului de primăvară, junii porneau spre muntele Postăvaru. Mergeau 22 de km pe creasta munţilor, în primavară, în martie. Tot ce puteau transporta de la curte - căţel, purcel, copil, femeie, tot ce se putea duce luau cu ei. Stăteau toată noaptea pe vârful muntelui să aştepte Soarele de a doua zi. Când apărea, aruncau spre Soare cu tot ce aveau la îndemână, să nu le răpească vârcolacii Soarele. Duminica, în Piaţa Prundului, se face horă şi fiecare june aruncă de trei ori buzduganul în sus - ca o expresie a bărbăţiei din el: “Junele care aruncă buzduganul, dacă reuşeşte să-l arunce cât mai sus şi îl prinde de trei ori, e o mândrie pentru el. Este aplaudat. E mare ruşine să-ţi scape buzduganul pe jos. Se ştie că deja la 1508 se importau buzdugane iar la 1728, într-un document emis de juni către Judele din Braşov, se vorbeşte de acest obicei din bătrâni.” În joia Luminată, după Paşte, se strâng în Piaţa Prundului după-amiaza şi fiecare june tânăr este aruncat în sus cu un ţol (n.red: pătură), mai sus decât acoperişul. La alegerea vătafului, au obiceiul să meargă acasă la vătaf să chefuiască şi, pe la miezul nopţii, "pornesc la căţea" - adică se duc în grădina lui Ţimen din Şchei, se dezbracă până la brâu şi se bat cu ciomegele. Ei numesc asta "căţeaua" - dar este un joc de iniţiere, ca şi aruncarea buzduganului peste cea mai înaltă creangă din pădure sau aruncarea buzduganului la horă. Horele s-au cam stins prin satele româneşti, dar şi astăzi alaiurile junilor mai cutreieră străzile Braşovului. Chiar dacă junii de astăzi nu mai ştiu exact de ce mai practică toate ritualurile moştenite de la înaintaşi, ei spun: “aşa a făcut taica moşu - şi dacă eu nu fac ce a făcut taica moşu înseamnă că eu nu sunt cu adevărat june.” Respectul pentru obicei este extraordinar, ei trebuie să facă lucrurile astea pentru că, dacă nu le fac, nu este bine pentru ei. Şi când îi vezi venind călări, şi aruncându-şi buzduganele către cer, nu poţi să nu gândeşti că aşa trebuie să fi arătat şi Făt Frumos, şi Gruia cel Voinic şi Greuceanu, eroii basmelor ce ne-au încântat copilăria. (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International