Radio Romania International

Arhiva :

Murături ca pe la noi
(2011-10-23)
Ultima actualizare: 2011-10-28 10:47 EET Print
În zona curburii Carpaţilor, exista demult o localitate numită Fundu Sărăţii, pe unde trece şi astăzi râul Sărata, denumiri datorate apelor sărate ale locului. În această depresiune se găseşte petrol la mică adâncime, iar apele ce izvorăsc din cele 15 izvoare au toate conţinut mare de petrol, brom, iod şi sare, motiv pentru care localnicii nu le pot folosi pentru băut. Apele de aici însă sunt foarte bune în cure balneoclimaterice şi, după experienţa gospodinelor locului, la prepararea murăturilor. Am invitat-o alături de noi, pentru a ne spune povestea murăturilor de Sărata Monteoru, pe Cristina Partal, preşedinte ANTREC Buzău: „Staţiunea Sărata Monteoru atestată încă de la 1895 de către Grigore Constantin Monteoru are o reputaţie excepţională pentru apele sărate în mod natural, cu o calitate deosebită pentru afecţiunile reusmatismale, gastrice şi ginecologice, dar şi pentru gastronomie. Localnicii din zonă obişnuiesc de sute de ani să pună tot ce înseamnă murătură, într-o combinaţie de jumate-jumate, cum spun ei, merg la izvorul de pe dealul Murătoarea şi iau apă sărată, pe care o amestecă apoi cu apă potabilă de acasă. Apoi pun în butoaie de lemn sau în borcane de sticlă o soluţie jumătate-jumătate de apă sărată şi apă potabilă şi legume de la Buzău. În zonele de lângă Sărata Monteoru se găsesc unele din cele mai mari bazine legumicole din Buzău, unde sunt şi celebrii sârbi grădinari. La pensiunile din Sărata Monteoru se pun murături de toate neamurile, nu doar gogonele, morcovi şi ţelină şi castraveciori, ci şi de exemplu ardei Cornu caprei, pentru că la Buzău se mănâncă ceva mai picant şi ardeiul Cornu caprei este picant şi dă savoare specifică murăturilor. Se pun pepenaşi, prune, gutui, mere, ceapă, conopidă, chiar şi sfeclă roşie, dacă doriţi ca legumele murate să devină mai rozalii, chiar şi struguri. Strugurii muraţi sunt foarte buni cu preparate din vânat. În Buzău există şi un fond de vânătoare valoros.” Şi cum deşi auzisem de celebrele murături de Sărata Monteoru, dar tot nu-mi imaginam ce le face atât de deosebite, am crezut că există vreo reţetă secretă a localnicilor. Interlocutoarea noastră însă ne-a prezentat un proces simplu şi la îndemâna oricui: „Legumele se curăţă foarte bine şi se pun de-a valma în butoi. Dacă se pun legumele diversificat, rezistă mai bine în butoi, trebuie puse boabe de muştar, crenguţe de cireş sau vişin şi crenguţe de mărar, acestea ţinând murăturile până târziu în primăvară. Se pune apa peste ele, unele gospodine pun soluţia de jumate - jumate rece, iar alte gospodine o pun călduţă, nu clocotită. Foarte important este locul unde se păstrează murăturile: este de preferat beciul unde sunt răcoare şi temperatură constantă.” Şi pentru că în locul unui exerciţiu de imaginaţie privind gustul acestor murături cu legume şi fucte felurit colorate, o degustare ar fi mult mai potrivită, ne alăturăm şi noi Cristinei Partal, în invitaţia pe care ne-a lansat-o tuturor: „De ziua României, pe 1 decembrie, cine ajunge la Sărata Monteoru va putea participa la Sărbătoarea pensiunilor buzoiene. Numită Căsuţa cu pridvor, sărbătoarea a ajuns la a şaptea ediţie anul acesta. Toate pensiunile din judeţ vor veni cu preparate specifice şi speciale, murăturile vor fi la rang de vedetă. Iar anul acesta avem două surprize. Una este că vrem să realizăm un drum al sarmalelor, şi cine vine la Buzău poate vedea unde se pot mânca sarmale în judeţul Buzău şi ce fel de sarmale, poate cu foi varză eco cu apă sărată natural. A doua surpriză este organizareaunei expoziţii cu rezultatele muncii celor 40 de copii ce au participat la şcoala de vară organizată de noi anul acesta. Copiii între 8 şi 18 ani au învăţat în vacanţă să lucreze la gherghef vertical, de exemplu. Cu căştile de la I-pad în urechi, copiii chiar şi atraşi de noua tehnologie, sunt interesaţi şi să înveţe meşteşuguri tradiţionale, gherghef vertical, să facă opinci, să coasă, iar ca rezultat final al şcolii de artă o să vedeţi o ie ţesută de aceşti copii. La festival o să se poată mânca celebra Tocană naţională, preparată cu multe legume de Buzău şi cu carne de porc, carnea pe care românul o mănâncă pe timp de iarnă, dar şi cu mult suflet de român.” În speranţa că v-am făcut poftă să gustaţi murăturile de Sărata Monteoru, ne dăm întâlnire cu toţii de 1 decembrie, în inima României. (Ana Maria Cononovici) Material editat de Elena Ștefan.

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International