Radio Romania International

Arhiva :

Atunci când îngheaţă apele
(2009-01-18)
Ultima actualizare: 2009-01-23 11:24 EET Print
De când temperaturile au scăzut sub zero grade şi apele au fost prinse sub cruste groase de gheaţă, zeci de pescari şi-au luat târnăcopul, scăunelul şi sculele de pescuit şi au ieşit să dea la copcă. Week-end-ul trecut a fost aglomeraţie pe lacul Vârşolţ, din judetul Sălaj, dar şi pe lacurile din jurul Bucureştiului. Apele acestor lacuri au fost acoperite de 20 de centimetri de gheaţă, un strat numai bun ca să susţină pescari cu greutate. Nicu Lădărescu, unul dintre împătimiţii pescuitului sportiv, mi-a spus că se încumetă să dea la copcă doar cei care, pe lângă liniştea şi pacea unei partide de pescuit, mai caută şi un val de adrenalină: "Nu toţi pescarii se duc la copcă. Mulţi au frică de gheaţă. Şi mie mi-e teamă. În general se duc cei care au această plăcere, chiar dacă e frig, minus 10 grade, se duc şi stau acolo. Gheaţa e destul de groasă, ţine, dar sunt mulţi care se aventurează şi se duc spre zonele în care apa curge, acolo unde gheaţa e mai subţire. Eu, dacă aş fi în zonă, aş cam ţipa la ei…” Dacă v-aţi întrebat vreodată cum se pescuieşte la copcă, aflaţi astăzi de la noi. Tot secretul stă în echilibrarea plutei, spun meseriaşii în ale statului pe gheaţă. Mai întâi, se taie, cu un topor, copca în gheaţa lacului, în forma unui cerc sau pătrat, după care, cu un fir de pescuit cu plumb la capăt şi cu plută se testează adâncimea apei. Se lasă liber firul la adâncimea presupusă a apei până când pluta stă culcată pe apă. Apoi se trage de fir până când pluta stă în picioare, ceea ce înseamnă că ati atins fundul apei. Se trage în sus firul de un lat de palmă şi-apoi începe aşteptarea. Desigur, e util sa puneţi şi ceva momeală în cârlig. Acum că v-am lămurit cum e cu datul la copcă, vă mai spunem un secret. Ca să fiţi un bun pescar, în afară de norocul începătorului trebuie să mai ştiţi câteva lucruri despre arta, tehnica şi filosofia acestei nobile ocupaţii. Nicu Lădărescu ne prezintă principala taină a pescuitului: "Trebuie să gândeşti ca un peşte. Se creează o legătură între pescar şi peşte. Sunt peşti care trebuie, în primul rând, respectaţi. De aceea, pescarii adevăraţi, îi prind, îi filmează sau îi pozează, îi pupă şi apoi le dau drumul. Povestea asta cu pupatul peştelui nu ştiu de unde vine. Poate e manifestarea bucuriei de a-l avea şi a-l elibera. Îi redai şansa de a fi împăratul apei. Aşa, nu mai eşti doar vânătorul lui, ci şi eliberatorul lui. Eu nu prea mănânc peşte, mai ales când ştiu cât durează să ajungă la o anumită greutate şi dimensiune. Un crap de 30 de kilograme de exemplu, are deja o vârstă, a fost dibaci şi a ştiut să păcălească mulţi pescari, de a reuşit să ajungă acolo. E păcat să-l iei şi să-l pui pe grătar. Depinde de pescar, fiecare face cum îl îndeamnă inima şi sufletul. Eu îi eliberez.” O dimineaţă la pescuit poate fi frumoasă deci, şi la minus 10 grade. Dar apele îngheţate pot fi periculoase şi nu doar pentru pescari şi pentru copiii care se aventurează să patineze pe oglinzile apelor, ci şi pentru… lebede. O echipă de pompieri a lucrat mai mult de două ore pentru a salva o lebădă ale cărei picioare au fost prinse în gheată pe râul Olt, în apropiere de Slatina. Lebăda a fost observată de un bărbat care trecea pe podul peste Olt şi care a cerut ajutorul pompierilor pentru eliberarea păsării ce se zbătea neputincioasă la suprafata râului. Distanţa de la mal şi până la lebăda prinsă în gheată a fost de peste 70 de metri şi, cum grosimea stratului de gheată a fost de peste 40 de centimetri, operatiunea de salvare a fost dificilă, mi-a spus locotenentul colonel Cristian Croitoru, purtatorul de cuvânt al pompierilor slătineni: “Gheaţa nu era destul de groasă ca să susţină greutatea unui servant pompier. S-a ales varianta utilizării bărcii pneumatice. Au trebuit să spargă circa 40-50 de metri lungime de gheaţă pentru a ajunge la pasărea prinsă între sloiurile de gheaţă. Acest lucru s-a realizat după aproape două ore, lebăda a fost predată unui specialist, pentru investigaţiile necesare. Se afla într-o stare relativ bună, doar că nu putea să stea în picioare, pentru că erau îngheţate.” În apropierea Slatinei, pe lacurile de acumulare create de barajele hidrotehnice de pe râul Olt, trăiesc iarna peste 200 de lebede. Ele au ajuns aici în urmă cu cinci ani. De atunci, au rămas aici pentru că apa râului nu îngheaţă iarna decât la mal. Potrivit specialiştilor compartimentului biodiversitate din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Olt, lebedele îşi fac cuiburi şi se înmulţesc an de an, singurul pericol cu care se confruntă fiind cablurile de electricitate. Vara, numărul lebedelor se triplează, Oltul aflându-se pe culoarul lor de migratie. Protagonista poveştii noastre de astăzi a avut noroc. Nu doar că a fost văzută, ci şi că nici un incendiu serios nu a avut loc în aceeaşi perioadă a zilei, mi-a declarat locotenentul colonel Cristian Croitoru: “Salvarea animalelor mari reprezintă una dintre sarcinile noastre. Dar astfel de misiuni pentru salvarea pisicilor, a căţeilor sau a lebedelor nu se întâmplă foarte des. Atunci când cetăţenii ne solicită, dacă avem cu ce, intervenim. Atât cât putem să le salvăm, o facem.” Totul e bine, când se termină cu bine. Aveţi grijă însă, când păşiţi pe gheţuri… Uneori sunt mai subţiri decât par... (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International