Radio Romania International

Arhiva :

Branduri de România
(2008-12-24)
Ultima actualizare: 2008-12-29 15:32 EET Print
De-a lungul anului 2008, în cadrul rubricii ‘România la ea acasă’, am prezentat o serie de produse tipic româneşti, adevărate mărci naţionale, cu care ne mândrim şi pe care încercăm să le salvăm de tăvălugul alinierii la standarde. La sfârşit de an, trecem încă o dată în revistă brand-urile de România, în special acelea care ar face deliciul oricărei petreceri. Începem cu cârnaţii de Pleşcoi. Reteta carnatilor de Plescoi apartine zarzavagiilor sarbi care s-au stabilit în zona Buzăului în secolul al XIX-lea. Tot ei au fost cei ce-au adus acolo şi reţeta de babic (pentru cunoscători, nu există nicăieri babic mai bun decât cel de Buzău, spun specialiştii). Nemulţumiţi de gustul cărnii de oaie din regiune, care era mult diferit de cel de-acasă, sârbii ar fi decis să-şi condimenteze foarte puternic cârnaţii, să-i afume şi să-i usuce până ce ajung la consistenţa unor bucăţi de lemn, pentru a-i putea manca. Indiferent de originea reala, un fapt se stie cu certitudine: cârnatul de Pleşcoi este un produs cum nu mai există altul pe teritoriul românesc, cu o identitate a gustului şi aspectului care nu poate fi ignorată, un deliciu demn de masa celor mai pretenţioşi mâncăi. Probabil că stomacurile simandicoase se vor chirci la ideea că un cârnat din oaie, afumat şi puternic condimentat ar putea fi un aliment “pretenţios”. Însă, cu siguranţă, oamenii pentru care dieta severă şi fără gust este un coşmar îndepărtat ştiu că avem dreptate. În zona Branului sunt licenţiate cinci produse tradiţionale: brânză de burduf de Bran, urdă sărată de Bran, caş afumat, telemea şi pastramă de Bran. Ce anume le face extraordinare? La Bran, laptele este prelucrat imediat după muls. De multe ori nu durează mai mult de o oră între muls şi prelucrare şi nu au timp să se dezvolte microbii. Laptele crud, nedegresat îşi păstrează toate proprietăţile, toate calităţile dar şi gustul deosebit. Marca “Salam de Sibiu” a fost printre primele denumiri de produse înregistrate încă din 1963. Reţeta a fost perfecţionată de mezelarii saşi de-a lungul timpului dar, deşi poartă marca Sibiu, salamul a început să fie fabricat către sfârşitul secolului al XIX-lea la Mediaş. Din 1895, salamul a fost fabricat numai iarna, de către mezelarii pricepuţi ai fabricii de preparate din carne din Mediaş. La export, era trecut în vechiul regat numai prin vama de la Sibiu, acesta fiind şi motivul pentru care denumirea i-a rămas Salam de Sibiu. La sfârşitul Primului Război Mondial, patronul halei medieşene, Josef Theil, a venit la Sibiu, şi a pus bazele unei alte fabrici de preparate şi conserve din carne, "Theil & Co. A.G. Salami und Selchwarenfabrik", ducând astfel mai departe tradiţia producerii salamului de Sibiu. Fabrica şi-a schimbat denumirea în Scandia Română în perioada celui de-al doilea război mondial. Scandia Română a înregistrat marca "Sibiu" încă din 1963, de când fabrica aparţinea statului român. Practic, Scandia era singura care putea să folosească denumirea, în cazul produselor din carne. La fel stau lucrurile şi acum, în ciuda faptului că Scandia nu mai produce salam de Sibiu din 1991. Fabrica şi-a încetat producţia, deoarece nu mai era respectată reţeta originală iar produsul era din ce în ce mai slab calitativ. Povestea a culminat cu închiderea secţiei de salamuri, la sfârşitul lui 2004. De atunci, celebrul "Salam de Sibiu" a fost prezent pe piaţa românească doar datorită unor producători din Salonta, Bacău şi Sinaia. 7 producători au depus la începutul acestui an dosarele de înregistrare a mărcii “Salam de Sibiu”. Nici unul dintre ei nu a obţinut încă dreptul de proprietate asupra numelui. Să trecem acum la băuturile celebre în România. Turţul este o băutură alcoolică specifică zonei din jurul localităţii Turţ, judeţul Satu Mare. Băutura este un rachiu specific denumit şi pălincă sau palincă din fructe şi este obţinută prin dublă distilare. Reţeta prevede ca băutura să fie depozitată în butoaie de dud pentru o perioadă de cel puţin cinci ani. Produsul astfel obţinut este specific Ţinutului Codrului (nord). Ţuica superioară "Silvania", ţuica de Zalău, ţuica selecţionată - Mureşana, Bihoreana, Horinca şi Turţ se obţin prin redistilarea ţuicii şi se învechesc în vase de stejar timp de 2 ani. Zaibărul este un vin obţinut dintr-un soi hibrid de struguri, care dă rod doar pe dealurile aride ale Olteniei. Provine din soiul franţuzesc seibel, cultivat de peste 100 de ani, este obţinut dintr-un hibrid adus din Alsacia de însuşi creatorul său, Albert Seibel, la invitaţia regelui Carol I. Vinul produs din acest soi nu poate fi comercializat. Bogat în tanin şi cu un grad de alcoolemie ridicat, zaibărul nu mai iese de pe haine decât cu foarfeca şi, odată ce l-ai gustat, cu greu te mai laşi păcălit de vinuri mai uşoare. Pentru cei ce apreciază un vin roşu, bun, zaibărul stă la loc de cinste. Dar normele europene prevăd ca viticultorii români să înlocuiască soiurile hibride şi să planteze în locul lor culturi nobile. La prima vedere, “sângele de oltean”, “valuta forte”, cum i se mai spune zaibărului, e pe cale de dispariţie. La Băileşti însă, un mic orăşel din Oltenia, autorităţile locale sunt hotărâte să nu lase zaibărul să piară. Aşa că anul acesta primarul Costel Pistriţu a depus actele pentru înregistrarea mărcii “Zaibăr de Băileşti”. Acestea au fost câteva dintre cele mai interesante produse ce pot fi considerate brand-uri de România. Sperăm că anul acesta de sărbatori vă veţi bucura măcar de unul dintre cele amintite de noi. (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International