Abonare newsletter RRI
(adresă e-mail):
|
 |
Arhiva :
|
 |
Festivalul Sarmalelor de la Praid |
(2008-09-26) |
Ultima actualizare: 2008-10-03 12:17 EET |
În fiecare septembrie, de paisprezece ani încoace, în al treilea week-end al lunii, exact după ce se culeg viile și se face mustul, când se pun murăturile pentru iarnă și se pune și varza la murat, la Praid, o mică stațiune harghiteană situată la poalele Munților Gurghiului, aerul se îmbibă de mirosuri în stare să doboare orice gurmand. Asta pentru că aici are loc Festivalul Sarmalelor, unic în Europa. A fost printre primele festivaluri gastronomice din România. Laszlo Ildiko, organizatoarea acestui festival ne povestește cui i-a venit ideea “concursului de sarmale”:
“Nu nouă ne-a venit ideea, ci domnului Alexandru Mironov (n. red: scriitor și fost ministru, și raportor UNESCO pentru România până în martie 2008). Acum 15 ani a venit la noi la un simpozion cultural și atunci relațiile dintre România și Ungaria erau puțin tensionate. Și el atunci ne-a propus ca românii și ungurii să se războiască pe tărâmul sarmalelor, dat fiind că ambele țări au ca specific acest fel de mâncare. De atunci tot facem acest festival. Pe vremea aceea se organiza alternativ un an în ungaria și unul în România dar din păcate partea ungară a abandonat acest festival.”
După o perioadă de 4 ani, timp în care festivalul s-a organizat alternativ în Ungaria (Pusztamerges) și România (Praid), începând din 1998 Praidul a devenit gazda permanentă a festivalului în fiecare an. De atunci, la fiecare ediție vin la Praid atât reprezentanții localităților învecinate, cât și participanți din aproape toate regiunile țării și din străinătate, în special din Ungaria. Laszlo Ildiko ne-a povestit despre ediția din acest an, a paisprezecea:
“Am avut 31 de concurenți care s-au înscris dar până la urmă doar treizeci au gătit. Fiecare concurent își aduce propriile ingrediente și propriile secrete. Noi le dăm doar cort, lemne și loc unde să gătească. Fiecare concurent vine cu ceaune, cu plită. anul acesta am avut chiar și o locomotivă în care s-a gătit. Un fel de cazan în formă de locomotivă pe care fierbeau două oale uriașe. E interesant cum lucrează imaginația oamenilor. Anul acesta doar din România și din Ungaria au participat, dar în alți ani am avut concurenți din America, din Franța. Încercăm să-i cooptăm și pe turci deoarece, după cercetările mele, sarmalele provin de la turci.”
Două echipe au câștigat premiul pentru “cea mai gustoasă sarma”: una din Praid și una din Ungaria. Echipa ANTREC Bucovina și-a adjudecat premiul pentru cea mai diversificată gamă de sortimente, aceasta prezentând nu mai puțin de 16 feluri de sarmale. O sarma uriașă, care cântărește un kilogram, și o sărmăluță de doar opt milimetri lungime au fost desemnate vedetele Festivalului. Cea mai mare sarma a fost făcută de o echipă din Ungaria. Cea mai mititică a fost pregătită de echipa ANTREC Alba. Au folosit scobitori și ace de gămălie ca să poată înfășura tocătura din carne într-o bucătică de foaie de varză. Laszlo Ildiko ne-a spus însă că aceeastă minune de 8 milimetri nu e o premieră la festivalul sarmalelor de la Praid:
“În alți ani am avut sărmăluțe și mai mici, chiar de 2 milimetri, dar juriul a decis că acea sarma nu poate fi mâncată. Dacă juriul așa a decis, e ca în fotbal: juriul decide, noi acceptăm.”
Și pentru că a venit vorba despre fotbal, aflați că la Praid are loc și un campionat de fotbal cu căpățâni de varză. Vai de picioarele participanților, veți gândi probabil că au nevoie de pantofi speciali pentru a șuta ditamai căpățâna de varză. Organizatorii însă nu-și fac griji decât pentru numărul de verze “consumate” de fotbaliști în timpul campionatului:
“E mult mai scurt decât un campionat normal de fotbal. Totul trebuie să se deruleze într-o singură zi. O repriză durează până în cinci minute. Nu le dăm pantofi speciali, fiecare trebuie să aibă grijă de picioarele sale. În timpul acestui campionat mai multe grămezi de verze au fost “consumate”. Anul viitor trebuie să pregătim mai multe.”
Programul festivalului a inclus spectacole folclorice cu ansambluri de dansatori, muzicanți, fanfare din localitățile de unde vin concurenții, toate la un loc prezentând obiceiurile și valorile culturale din ținuturile lor. De asemenea, în fiecare an sâmbăta seară se organizează un concert cu formații pop-rock din România și Ungaria. În a 3-a zi a festivalului a fost programat un concert de muzică clasică în salină, în capela ecumenică din subteran, și o recepție cu bufet suedez. Duminica este și ziua în care copiilor le sunt prezentate obiceiuri și îndeletniciri populare mai vechi. Copiii, chiar și adulții, pictează mobilă, sculptează în lemn, prelucrează iască...
Festivalul sarmalelor s-a încheiat cu concerte extraordinare, susținute în recent inaugurata Galerie a Vinurilor din Salina de la Praid. Am intrebat-o pe Laszlo Ildiko care este cel mai frumos moment din cele trei zile de festival și mi-a răspuns, fără să ezite, deschiderea:
“Dacă ați fi văzut dumneavoastră defilarea participanților la festival, acea mulțime pestriță care venea de la hotel până la parc, ați fi avut impresia că o jumătate din țară este acolo: costumele populare, dansurile, totul a fost frumos. Defilarea de pornire este cel mai frumos moment. Dar așa de bine mirosea când toate sarmalele au fost gata, păcat că nu ați putut savura măcar miresmele.”
Mintea celor obișnuiți cu sarmalele poate concepe 16 feluri diferite de umpluturi înfășurate în foi de varză. Ce-ați zice de… o sarma cu urdă? Dar de una cu ciuperci rare? Poate v-ar face cu ochiul o sărmăluță umplută cu orez și stafide? Rețetele originale sunt nenumărate și aproape orice are gust sărat sau acrișor se potrivește pentru un “război al sarmalelor.” Dacă v-am făcut poftă sau doar v-am stârnit curiozitatea, aflați că vă puteți rezerva de pe acum locurile pentru ediția din 2009. Concurenții se antrenează deja! (Andreea Demirgian)
|
|
|
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
MP3 |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
AAC+ |
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+ |
 Mascota istorică a
RRI
|