Radio Romania International

Arhiva :

Şacalul din Lunca Deltei Dunării
(2011-07-24)
Ultima actualizare: 2011-07-29 14:07 EET Print
Dacă nu demult vă povesteam cum s-a aclimatizat struţul în România, astăzi vom afla povestea şacalului. Dar dacă struţul trăieşte la noi în ţară numai în ferme şi grădini zoologice, şacalul a migrat singur, deşi nu este o specie obişnuită nici pentru temperaturile din România şi nici măcar pentru altitudini mari, el urcând doar până la o înălţime de 600 de metri. Şacalul este originar din Asia, din Orientul Apropiat. În anii 80 s-au raportat populaţii stabile şi în sud-estul Europei, mai ales în Grecia, partea răsăriteană a Turciei şi Bulgaria. Pe timpul iernii, şacalul trecea Dunărea îngheţată, ajungând şi în România. Care este situaţia şacalului astăzi, în România, ne-a spus Dumitru Murariu, directorul Muzeului naţional de istorie naturală “Grigore Antipa” din Bucureşti: “Astăzi s-a extins pe teritoriul României, a ajuns până în Bucovina, până în Maramureş, până în nordul ţării, dar în principal pe longitudine, pe vest, a trecut prin Serbia, prin Ungaria. Specia a fost semnalată ocazional, înainte de anii 80, prin Croaţia, Slovenia şi chiar şi în Italia şi Austria. Este o temă importantă pentru că în afară de interesul omului pentru blănurile, care nu sunt de foarte bună calitate, există un impact al prezenţei acestor specii nou venite în teritorii în care au lipsit. Impactul se referă în principal în cazul şacalului la obiceiurile lui de prădător. El este considerat omnivor, consumă şi fructe, consumă şi alte vegetale, dar pe lângă o serie de nevertebrate care nu au importanţă, consumă cu predilecţie păsări sălbatice. Iar pentru protecţia acestora există o preocupare mare a organismelor europene. Există o directivă de ocrotire a speciilor, în special din zonele umede, zone preferate şi de şacal. Pentru că până în nordul Bucovinei a mers tot de-a lungul luncilor râurilor şi acolo, sigur că a urmărit prăzile preferate. El atacă şi păsări domestice, oi, fiind mai curajos decât lupul.” Cauza acestui fenomen nu este încă foarte clară. Care sunt posibilele explicaţii? Dumitru Murariu: “Ca explicaţie a extinderii acestui areal ar putea fi invocată des afirmata schimbare climatică. Este un fenomen ciudat, pentru că a scăzut populaţia din Grecia, de pildă, şi a crescut în Bulgaria şi în România. În afară de schimbarea climatică, poate fi o legătură şi cu dispariţia lupului, în zona de câmpie. În Câmpia Română, sunt raportări ale localnicilor că n-au mai văzut lupi din 1949-50. Şi o nişă liberă, în natură, în relaţiile ecologice se completează imediat cu o altă prezenţă care să joace rolul de prădător pentru ierbivore. Populaţia de şacali este estimată la vreo 1200 de exemplare, din care anual se extrag 350 de exemplare. Cei mai mulţi sunt în Dobrogea în prezent. Judeţele din sud, Călăraşi, Teleorman, Olt, Dolj au până la 30-50 de exemplare de recoltat. Există şi şacali care sunt prinşi la capcane, de braconieri, ceea ce este în afara legii.” Nu se poate şti încă ce consecinţe va avea pătrunderea acestui venetic în fauna României. Astfel, avantajul creşterii biodiversităţii poate fi contrabalansat de consecinţe necunoscute asupra elementelor autohtone, asupra speciilor de faună care există mai de demult. Cu detalii espre cum s-a adaptat şacalul pe teritoriul României, revine Dumitru Murariu: “În privinţa şacalilor, se ştie că preferă desişurile cu ierburi şi tufişuri, hăţişuri de arbuşti în special începând de la zona Mării Negre, pe teritoriul României. În Deltă, recent am semnale că este prezent la Caraorman, dar am auzit că s-ar afla şi la Letea, la Periprava, de-a lungul luncii Dunării unde sunt hăţişuri de iederă, cu stufărişuri, locuri preferate de fapt şi de mistreţi şi de pisicile sălbatice şi de fazani. Pisicile sălbatice şi vulpile sunt printre puţinii duşmani naturali ai şacalilor. Şacalii nu au prea multe bariere şi de aceea, în ciuda faptului că sunt vânaţi, populaţia lor este într-o continuă creştere de la un an la altul, în afară de faptul că se extinde ca areal spre nord şi vest. Desişurile acestea care par de nepătruns pentru om, ascund adevărate reţele de tuneluri prin care şacalii şi celelalte animale se deplasează cu mare uşurinţă şi unde îşi construiesc culcuşuri. În afara competiţiei din natură, omul controlează din ce în ce mai multe habitate şi prezintă un risc în existenţa reprezentanţilor biodiversităţii de pe teritoriul României.” Şi dacă tot putem vorbi de o specie nouă de prădător încetăţenită pe teritoriul românesc, o să revin asupra ideii de a adapta poveşti tradiţionale româneşti prin includerea noilor-veniţi, cum am făcut şi în cazul struţului. Ce ziceţi, deci, de o capră cu trei iezi, care îl pârleşte pe şacal pentru nemerniciile făcute puilor ei? (Ana Maria Cononovici)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International