2025-04-03



















Arhiva :
Meniuri de la Curțile domnești românești
(2011-04-24)
Ultima actualizare: 2011-04-29 13:58 EET
Scordolea de raci Imaginație, gust, artă. Aceasta este provocarea pe care o lansăm astăzi în undă. Fiind o zi în care creștinii sărbătoresc Paștele ne-am propus să vă invităm pe toți, indiferent de religie, la o călătorie imaginară la ospețele domnești de la curțile românești. Ghid în această călătorie ne-a fost Mircea Iovan, bucătar cu experiență națională și internațională, cu titulatura modernă de Le Chef: “La curțile domnești mesele începeau cu diverse borșuri poloneze, cum scria și Costache Negruzzi, continuau cu diverse mâncăruri grecești, fierte, cu verdețuri care pluteau în unt, apoi cu pilaful turcesc și se încheiau cu fripturi cosmopolite. Eu aș menționa aici, și rozele de unt, care erau diverse sculpturi făcute în unt, din care fiecare mesean își lua și își punea pe diverse tartine, cu scordolea de raci, cu diverse icre și alte antreuri. Se punea mare preț și pe porc și pe vită. Mesele erau foarte bogate, totul se așeza pe masă odată. Câteva bucate de la curțile domnești erau biftecul garnisit, omleta, brânzeturile, cotletele de vânat sau de vițel, fripturile de vacă înăbușite, totul prezentat cu multă artă. Erau aduse piese întregi, de exemplu spinarea de căprioară, care se tăia cu cuțitul legănat, cum spuneau ei la vremea aia, totul era o artă, totul se făcea în fața clientului, ca servire, ca tranșare. Pe lângă toate acestea se desfătau cu foarte multe prăjituri în final, prăjituri printre care la mesele domnești regăsim coliva. Coliva care e una dintre primele prăjituri ale lumii, târziu vine în zona Munteniei cu conotație religioasă. Pe vremuri se făcea din grâu, miere, nucă, alune, fiind o prăjitură puternică, care te revigorează.”


Dacă ne gândim la bucătăria românească de azi observăm elemente ce au fost păstrate din vechime, dar și altele ce nu s-au păstrat în tradiția noastră culinară și pe care le asociem azi specificului occidental. Ne definește bucătăria românească, Mircea Iovan: “E o bucătărie destul de gustoasă și aș face referire la bucătăria bucovineană și moldovenească, o bucătărie care într-adevăr ne reprezintă atât în ospețele domnești, cât și în ospețele de mai târziu. În ziua de azi este cea mai sofisticată, cea mai complexă bucătărie, în care nu doar rafinamentul, gustul și aspectul trebuie luate în considerare, ci și faptul că preîntâmpină îmbătrânirea. Moldovenii, în general, bucovinenii, când fac mâncarea o fac în alt mod, este foarte bine gândită și păstrează absolut tot din legume și fructe. Fiecare curte domnească avea câte o răzeșiță în bucătărie, fiecare țărancă știa să facă un ospăț domnesc. Este o bucătărie bogată, cu salate foarte sofisticate, salată de dovlecei în floare de exemplu. Bucătăria domnească este de fapt bucătăria tradițională românească, la curte totul se reunea pe platouri cu mult fast. Dar era priceperea gospodinelor, țărăncilor care găteau.”


Dacă în perioada modernă, bucătăria românească a primit multe influențe din vest, franțuzești, nemțești, austriece și englezești, există și preparate românești care au trecut granițele rămânând în specificul altor popoare. Astfel, se pare că suedezii s-au îndrăgostit atât de mult de bucătăria românească, încât au plecat cu tot cu bucătar, și în bucătăria Suediei există astăzi chifteluțe, care nu sunt altceva decât pârjoalele moldovenești. Iar dacă vrem să intrăm și noi în rolul vreunei răzeșițe și să gătim la noi acasă un meniu domnesc, Mircea Iovan ne sugerează câteva preparate: “Avem meniuri tipic românești, începând de la ouă umplute cu fel și fel de umpluturi. apoi racul românesc de râu are cea mai bună carne din tot ce înseamnă crustaceu la nivel mondial. În ziua de astăzi, dacă e să faci un meniu, inspirat din vechime, aș începe cu o supă de raci, aș merge la felul doi cu o spinare de miel garnisită și mușchi umplut, iar în final, la desert, spume de fructe de pădure, de zmeură sau de mure.”


Și deși astăzi, românii încheie orice masă cu o cafea, trebuie să vă spunem că aceasta a venit destul de târziu în bucătăria românească, așa că vă recomandăm ceaiurile și infuziile de plante, dacă vreți să spuneți că ați mâncat ca la un ospăț domnesc.
(Ana Maria Cononovici)
 
Bookmark and Share
WMA
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
MP3
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
AAC+
48kbps : 1 2 3
64kbps : 1 2 3
Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+
Ascultați
Orele la care puteți asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L) 01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D) 04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S) 10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V) 11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D) 16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D) 18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D) 20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D) 23.00 - 24.00 (L-V)


Mascota istorică a RRI