Radio Romania International

Arhiva :

Dan Puric şi un experiment reuşit
(2008-05-23)
Ultima actualizare: 2008-05-30 16:27 EET Print
„Antrenamentul de uitare la care este supus poporul român, astăzi, face ca gândirea şi inima să se rotească pe loc şi, din această rotire în gol, paradoxal, odată cu trecutul, dispare şi viitorul. El, omul de azi, pedalează zadarnic într-un prezent continuu. A locui cu fiinţa doar într-o dimensiune a timpului - şi aceea distorsionată - înseamnă moartea lentă, dar sigură a identităţii” Acesta este un pasaj din cartea semnată de actorul Dan Puric, recent lansată la Bucureşti, în prezenţa a peste 300 de persoane. Volumul 'Cine suntem', o carte despre taina identităţii personale şi comunitare aduce în lumina reflectoarelor gândurile celui ce ne-a obişnuit să se exprime mai degrabă prin dans, pantomimă şi teatru decât prin propriile sale cuvinte. Dan Puric, una dintre cele mai mari personalităţi ale culturii româneşti contemporane. Dan Puric şi-a început cariera de actor la Botoşani, unde a jucat timp de cinci ani, din 1983 până în 1988. A început apoi să joace la Bucureşti în piese de Aristofan, Shakespeare, Goldoni, Marivaux, Gogol dar şi Caragiale, Blaga, Urmuz şi Eftimiu. Atracţia sa pentru spectacolele de pantomimă a apărut la Botoşani şi l-a urmărit până la Bucureşti. Piesele semnate Dan Puric, concepute fără cuvinte, dar capabile să transmită mesaje de neuitat, au fost aplaudate nu doar în România ci şi la Viena, Veneţia, Lisabona, New York, Toronoto şi chiar Phenian. În urmă cu 8-9 ani, într-un moment de maximă criză existenţială pe plan personal, actorul s-a apropiat de Biserică, fiind şi foarte dezamăgit de ceea ce se întâmplă în societatea şi mai ales în politica românească. „M-am întors ca o rachetă la Dumnezeu, fără să fiu habotnic. Eu fac artă creştină, care este o punte spre Dumnezeu, şi nu neapărat artă bisericească, care e strict legată de biserică“, explica actorul într-un interviu acordat unui cotidian central. „ Tot dorul meu de Dumnezeu se regăseşte în arta mea“, a subliniat el. La mânăstirea Petru Vodă, în inima Moldovei, a ajuns în urmă cu patru ani. Actorul povesteşte că în curtea mănăstirii l-a întâlnit pe părintele Atanasie, un om de o cultură enciclopedică şi unul dintre cei mulţi care au suferit cumplit în temniţele comuniste. „Părintele Atanasie intrase de vreo opt ani la mănăstire. Avea tonul lui Mihai Eminescu, inteligenţa lui Nae Ionescu şi o bucată din sufletul lui Iustin Pârvu“, povesteşte actorul: “Părintele Atanasie a însemnat pt mine un moment de conştientizare, de luciditate asupra poziţiei noastre. Era un element de civilizaţie a poporului român. Avea acea natură voievodală, neînchinată. Ştia foarte bine cine este, cine trebuie să fim şi ce avem de făcut. Şi atunci când găseşti o insulă de genul acesta, i-am zis eu “o lumină de om şi de neam românesc”, e automat, reflex, să faci o reverenţă cel puţin culturală, dacă nu de altă natură. Mi s-a părut normal într-o lume în care modelele sunt căsăpite, eu să le recunosc măcar pe cele care mai sunt.” Cartea “Cine suntem” este dedicată părintelui Atanasie. Autorul spune că a încercat să refacă poteca spre memoria neamului, potecă ruptă de 'securişti autohtoni'. Titlul volumului „Cine suntem“ este dat de un capitol din cartea alcătuită din interviuri date de autor şi dintr-o serie de conferinţe la Bucureşti, Cluj, Oradea, Arad şi Constanţa. L-am întrebat pe Dan Puric cine suntem în viziunea sa. Răspunsul pe care l-am primit a fost de-a dreptul uimitor: “Depinde cine întreabă. Dacă mă întreabă un securist care ne conduce din ’89 până încoace, îi spun că suntem o ţară încă bună de furat pentru el şi neamul lui, de la mama soacră, până la nepot. Pentru mica bestiolă autohtonă, ţara este încă dispusă să fie făcută praf. Dacă mă întreabă rusul, îi spun că suntem buni de gubernie, că oricum avem exerciţiul de stat satelit. Dacă mă întreabă americanul, îi spun că oricând, din orice poziţie, mă fac portavion şi dacă mă întreabă cei din comunitatea europeană le spun că suntem un hipermarket, fără indentitate, dar cu brand-uri că asta se cere acum, nu identitate. Identitatea e călcată în picioare. Identitatea se afirmă şi nu numai la noi. Şi în Albania, şi în America, şi în Israel, şi-n Germania… se afirmă. Este o chestie de educaţie, e o nouă paradigmă. Dacă mă întreabă un om normal şi un bun creştin, îi spun că suntem un neam suferind, dar de o mare demnitate, dacă e să ne uităm în trecutul lui şi care încet, încet se va ridica şi se va afirma. Sunt încrezător în soluţiile pe care acest popor umilit de istorie, dar iubit de Dumnezeu, le va da istoriei şi Europei. Sunt încrezător.” Încrederea lui Dan Puric în poporul său îşi are rădăcinile în credinţă. Nu în credinţa de duminică, în ortodoxia sforăitoare ci, spune el, în trăirea creştină autentică, în marii sfinţi pe care încă îi mai avem, în capacitatea de jertfă a poporului român: “Dacă nu ne uităm la detractori, la torţionari şi la laşi şi ne uităm la martiri, o să vedeţi că poporul român are un loc de frunte în actul de jertfă. Dacă accesaţi puţin memoria recentă, a puşcăriilor, a partizanatului, veţi vedea un popor de o demnitate extraordinară fără precedent în Europa.” Dan Puric conduce Compania Passe-Partout, pe care a înfiinţat-o în anul 1999 şi împreună cu care a realizat spectacole precum 'Made in Romania', 'Costumele', 'Hic sunt leones', 'Cei 150' sau 'Don Quijote'. Membrii companiei sunt actori amatori şi profesionişti de toate vârstele, dar cu precadere tineri de până în 35 de ani. Prin activitatea susţinută, prin premiile, cronicile şi aprecierile redactate la adresa lui, Dan Puric repezintă o personalitate marcantă a culturii şi artei din România, devenind de-a lungul anilor şi un punct de referinţă în mediile de specialitate din Europa. (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International