Radio Romania International

Arhiva :

Parcul Natural Munţii Maramureşului
(2007-04-23)
Ultima actualizare: 2007-04-23 8:54 EET Print
Când spunem Maramureş, ne gândim întâi la artă… La arta lemnului, în care cei de aici sunt meşteri neîntrecuţi. La bisericile de lemn fără seamăn în lume, la porţile uriaşe, tot de lemn, care împodobesc gospodăriile tradiţionale. La veşmintele populare viu colorate, la muzica ceterei. Arta maramureşenilor îşi trage rădăcinile în primul rând din frumuseţea locurilor. În Maramureş, spectaculosul se îmbină cu domolul, născând peisaje fără egal. Acum, iarna, culmile albe ale munţilor, dealurile acoperite de păduri, păşunile care pot fi ghicite sub zăpezi şi văile parcurse de râuri repezi te fac să te crezi într-un paradis de gheaţă. Fie iarnă, fie primăvară sau oricare alt anotimp, locurile acestea au un farmec deosebit. Acesta este doar unul dintre motivele pentru care aici a fost creată o arie protejată, cea mai mare din România, dupa Delta Dunării, şi anume Parcul Natural Munţii Maramureşului. L-am întrebat pe Costel Bucur, şeful Parcului Natural Munţii Maramureşului, care au fost principalele argumente care au stat la baza înfiinţării acestei arii protejate: „O biodiversitate extrem de ridicată, în contextul unei îmbinări fericite a activităţilor umane tradiţionale cu natura. După cum se ştie, Maramureşul este o civilizaţie a lemnului. În lemn s-a dezvoltat societatea, s-a clădit istoria acestor locuri, lemn care totuşi a fost exploatat şi folosit judicios, astfel încât suntem în situaţia de a avea un istoric de dezvoltare durabilă. Pe care însă dorim să-l continuăm şi să ne asigurăm că şi urmaşii noştri vor avea, la rândul lor, aceleaşi peisaje, aceeaşi biodiversitate ridicată.” Ideea a găsit imediat sprijin. Întâi a fost nevoie de elaborarea documentaţiei ştiinţifice pentru declararea Parcului Natural Munţii Maramureşului. Aceasta s-a făcut cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), printr‑un proiect de 25 de mii de dolari, bani proveniţi de la Fondul Global pentru Mediu (Global Environment Fund – GEF). În momentul înfiinţării Parcului a început derularea unui proiect mult mai mare. Cu PNUD s-a convenit o finanţare în valoare de 975 de mii de dolari, tot prin GEF, la care se adaugă cofinanţarea din partea română, reprezentată de Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, care se ridică la un milion de dolari. Aceşti bani vor fi folosiţi la punerea la punct a Administraţiei Parcului şi la derularea unei întregi serii de activităţi de instruire, de educaţie ecologică, de acţiuni cu comunităţile din zonă, de ecoturism şi aşa mai departe. Parcul Natural Munţii Maramureşului măsoară ceva mai puţin de 150 de mii de hectare. Este mărginit, la sud, de râul Vişeu. La est, graniţa parcului este constituită de pârâul Şesuri, cu Valea Bănării, până în frontiera cu Ucraina, care limitează Parcul şi la nord. Extremitatea vestică a Parcului este intersecţia Vişeului cu Tisa. Masivul Munţii Maramureşului este alcătuit, în cea mai mare parte, din roci sedimentare (şisturi cristaline), străpunse în câteva locuri de roci vulcanice, eruptive. În două zone ale munţilor există calcare, care dau un relief spectaculos, abrupt, există şi peşteri, dintre care cinci sunt deja cartate. În plan hidrografic, zona este dominată de râul Vişeu, unul dintre principalii afluenţi ai Tisei. Aproape toate văile converg către cea a Vişeului. Între ele, foarte interesantă este Valea Vaserului, o zonă cu un peisaj de vis. Din anii ’30, aici funcţionează o cale ferată îngustă, cu scop forestier şi turistic, într-o reţea de circa 60 de kilometri. Având locomotive cu aburi şi vagoane descoperite, trenuleţele care merg pe această cale ferată atrag, în fiecare an, mii de turişti din întreaga lume. Tot aici avem şi două lacuri glaciare – Vinderel şi Băiţa. Încă din anul 2000, lacul Vinderel formează, împreună cu vârful Farcău, o rezervaţie naturală. Lacul Băiţa este interesant şi datorită faptului că în jurul său au supravieţuit mai multe specii de plante unice în zonă. Clima este temperat-continentală. Zona este rece şi bogată în precipitaţii. Iernile sunt lungi, iar la altitudini de peste 800-1000 de metri zăpada persistă uneori până la începutul lunii mai. În Parcul Natural Munţii Maramureşului avem întregul spectru al plantelor superioare specifice etajului alpin şi subalpin, pădurilor de răşinoase şi de fag din zona climatică temperat-ontinental. Există însă şi câteva elemente deosebite, cum sunt bulbucii de munte (Trolius europeus), smârdarul (Rhododendron kotschi) şi afinul de munte (Vaccinium vitisidaea). O specie foarte rară care este prezentă aici este este papucul doamnei (Cypripedium calceolus). Dintre animale, sunt de remarcat mamiferele mari - ursul, lupul, râsul, mistreţul, cerbul, căpriorul - prezente în efective relativ mari, datorită faptului că Munţii Maramureşului nu sunt brăzdaţi de trasee turistice şi animalele au liniştea necesară habitatelor lor. În parc este permisă vânătoarea, însă numai în afara zonelor de conservare specială şi doar cu respectarea strictă a legii. Din suprafaţa parcului, aproape 9 mii de hectare reprezintă zone de conservare specială, deci zone strict protejate. Comunităţile locale din zonă au un rol esenţial în îndeplinirea obiectivelor Parcului Natural, în special în ceea ce priveşte păstrarea biodiversităţii, conservarea tradiţiilor şi susţinerea economică a zonei prin promovarea unor ocupaţii care sa nu dăuneze mediului inconjurător. Revine la microfon şeful Parcului, Costel Bucur: ”Este un privilegiu să locuieşti într-un parc natural. Din păcate, asocierea ideii de parc natural cu denumirea de rezervaţie creează uneori suspiciuni comunităţilor din zona parcului, oamenii gândindu-se in primul rând la interdicţii. Interdicţii de exploatare a lemnului, interdicţii de păşunat şi asa mai departe, ceea ce nu este în nici un caz adevărat. Comunităţile trebuie să înţeleagă că acest parc promovează activităţile tradiţionale, iar exploatarea lemnului este o activitate tradiţională în zona noastră, dar că, de asemenea, doreşte să protejeze anumite zone şi să „vândă”, dacă vreţi, turiştilor şi celor interesaţi de frumos şi de natură, şi altceva în afară de lemn, fructe de pădure sau ciuperci. Este vorba de peisaj, floră, faună, aer curat, călătorii şi aşa mai departe”. Oricum, reprezentanţii comunităţilor au fost, sunt şi vor fi consultaţi în legătură cu toate problemele funcţionării Parcului, ne spune Cristian Cornea, care răspunde de relaţiile Parcului cu oamenii din zonă: „Pregatirea şi adoptarea planului de management reprezintă un proces participativ. La toate lucrările premergătoare, reprezentanţi ai tuturor factorilor interesaţi au fost şi vor fi invitaţi să participe la sesiunile de lucru, putând să-şi prezinte părerea în legatură cu modul de editare a planului de management. Apoi, la nivelul Parcului urmează să fie creat un Consiliu ştiinţific şi un Consiliu consultativ. Din Consiliul consultativ vor face parte şi reprezentanţii tuturor autorităţilor locale de pe raza Parcului şi vor putea să-şi spună punctul de vedere în ceea ce priveşte activităţile desfăşurate de către Administraţia Parcului.” Existenţa Parcului s-a făcut deja simţită în viaţa de zi cu zi a oamenilor. De pildă, pentru mai multe şcoli din localităţile din zonă s-a obţinut, prin intermediul echipei conduse de Costel Bucur, o finanţare de 100 de mii de dolari în vederea modernizării sistemelor de încălzire, mai exact pentru instalarea unor centrale termice pe bază de lemn de foc. Apoi, tot copiii au fost şi primii beneficiari ai unor concursuri pe teme legate de natură, la care participarea a fost entuziastă. Unul din obiectivele Parcului este susţinerea unui model durabil de turism. Din acest punct de vedere, Parcul se poate baza deja pe o structură de cabane aparţinând atât localnicilor, cât şi Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, spune Victor Muntean, directorul Direcţiei Silvice Baia Mare din cadrul RNP: ”Am început activitatea de silvoturism şi am clasificat toate cabanele pe care le avem în cadrul Direcţiei Silvice Baia Mare. Avem cabane destul de bine puse la punct, în zone în care natura poate arăta turiştilor adevărata ei valoare”. În aceste cabane pot fi cazaţi atât turiştii interesaţi de drumeţii montane, cât şi cei veniţi pentru vânătoare sau image–hunting. În următoarea perioadă, vor fi puse la punct traseele turistice, precum şi o serie de programe. (autor text: Florin Orban; fotografii: Florin Orban, Eugen Cojocariu)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International