Radio Romania International

Arhiva :

Produse tradiţionale româneşti
(2008-04-25)
Ultima actualizare: 2008-04-25 13:46 EET Print
Filiala din România a "World Wildlife Fund For Nature”, împreună cu câţiva producători locali din zona Bran-Moeciu au alcătuit un ghid al produselor tradiţionale româneşti. Acest ghid le va fi oferit gratuit celor ce se cazează în pensiunile turistice care, de ceva vreme, au înflorit în satele din jurul Braşovului. Ghidul conţine adresele gospodăriilor din care pot fi achiziţionate brânzeturile şi pastrama pentru care sunt vestiţi brănenii, dar şi reţetele şi o descriere a modului de preparare a acestor produse. Unul dintre producătorii tradiţionali de caş din această zonă este Petru Eugen Gonţea, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de bovine din Braşov, care a acceptat să ne prezinte modul de obţinere al acestui produs tradiţional: “Caşul afumat e făcut doar din lapte de vacă: se strecoară laptele imediat după ce s-a muls, se dă cheagul natural, după 40-45 de minute se adună brânza, se frământă, se pune într-o formă specială apoi se lasă la zvântat. Se bagă la o saramură de o anumită concentraţie, se pune iar la zvântat şi apoi la un fum rece. Avem o afumătoare cu rafturi din rigle de scândură şi se face un foc înăbuşit din lemn de esenţe tari, de fag în speţă, fără conifere, fără stejar, şi din prun – prunul îi dă un gust aparte şi se afumă la fum rece timp de o zi, două, până capătă o culoare galben-arămie.” Patru tone de brânză de burduf, o tonă de urdă şi trei tone de telemea de oaie se produc anual în gospodăria domnului Gonţea. L-am întrebat ce anume face aceste produse mai bune decât cele prelucrate industrial, în medii protejate: “Laptele nostru este prelucrat imediat după muls. De multe ori nu durează mai mult de o oră între muls şi prelucrare. Nu au timp să se dezvolte microbii. Este lapte crud, nedegresat. Are toate proprietăţile, nu e pasteurizat să i se distrugă calităţile şi gustul. Avem licenţiate cinci produse tradiţionale: brânză de burduf de Bran, urdă sărată de Bran, caş afumat, telemea, dar şi pastramă de Bran.” Monica Brătescu se ocupă de cincisprezece ani de prepararea brânzeturilor. Ea a învăţat secretele meseriei de la cei dispuşi să i le împărtăşească. Acum ştie exact ce are de făcut şi nici pe căldurile cele mai mari nu ratează un lot de telemea: “Lucrez de plăcere şi iese totul bun. Părinţii mei nu aveau atâtea animale, dar mi-a plăcut şi am învăţat de la cei ce ştiau să facă brânza. Secretul e încălzitul laptelui, timpul de închegat. Simţi la mână dacă este bună sau nu. Eu, dacă pun mâna pe o bucată de telemea, ştiu ce are, ce nu are… Laptele trebuie să aibă o anumită temperatură. Sunt mărunţişuri de care trebuie să ţii cont la orice oră. Să nu fie nici prea fierbinte, nici prea rece. Nu am termometru, dar picurăm pe încheietură şi aici simţim. Dacă e călduţ laptele, e bun. Ne uităm la ora de închegare. Laptele nu are nici un E, conservantul este sarea şi atât. Brînza e făcută în condiţii bune, din lapte bun, vitele pasc pe pajişti naturale, nu cu îngrăşăminte chimice, sunt produse ecologice şi bune, şi gustoase.” Un alt produs specific zonei Branului este “laptele de şteant”. Şteantul este o putinică din lemn de brad în care se pune laptele de oaie după ce se fierbe la “bain marie”. După ce un sfert din lapte scade, se lasă să se răcească, se pune în şteant şi se sigilează, să nu prindă aer deloc. Crema astfel obţinută este delicioasă şi se serveşte ca sos pentru cărnurile grase. Raluca Barbu, de la World Wildlife Fund for Nature spune că, din păcate, dezvoltarea agresivă a unui turism care nu este nici agro, dar nici la nivel de staţiune, îi afectează şi pe micii producători: “De câţiva ani, în pensiuni nu mai găseşti la micul dejun decât unt din Germania, muşchiuleţ de la supermarket şi dulceţuri de pe nu mai ştiu unde, într-o zonă care abundă de produse naturale locale. Au nişte pajişti de o valoare extraordinară, nişte peisaje care îţi încântă privirea. Turişti sunt foarte mulţi, ei reprezintă principala piaţă în zona Bran-Moeciu. Dar cum să le spunem că aceste produse sunt acolo, să aibă încredere şi să vrea să le cumpere? Ei vor, dar nu ştiu unde să se ducă în sat, de la cine să le cumpere şi unde le pot găsi.” Chiar producătorii spun că se tem că în curând vor fi “sufocaţi” de fast-food-uri şi oricât şi-ar promova produsele, nu vor mai avea cui să le vândă. Monica Brătescu: “Când va veni echipa cu fast-food-ul, nu ştiu dacă noi vom mai avea ce promova. Ne luptăm tare mult să le conservăm, să le avem în continuare. Şi gusturile contează. Dacă turiştii sunt învăţaţi cu hamburgerul, e posibil să nu le mai placă produsele tradiţionale.“ În ghid sunt trecuţi 33 de producători locali. Aceste ghiduri vor fi împărţite în pensiuni pentru că nu e vorba strict de a-i educa pe producători, ci şi pe consumatori, uneori prea obişnuiţi cu potenţiatorii de arome şi gust din mâncărurile pre-ambalate. (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International