Radio Romania International

Arhiva :

“Serbările” primăverii
(2008-03-07)
Ultima actualizare: 2008-03-17 15:57 EET Print
“Nu mai vreau să dau flori numai pentru că e 14 februarie... Nu mai vreau să cumpăr lucruri la suprapreţ numai pentru că e 14 februarie... Nu mai vreau să copiez de la americani... De ce mă sufocaţi la radio cu emisiuni întregi despre 14 februarie... Nu îmi trebuie să inventez o zi ca să iubesc... Hai să încercăm să schimbăm ceva. Semneaza această petiţie să arătăm lumii că nu mai vrem...” Pe 14 februarie 2008, o mână de tineri români au deschis o petiţie împotriva serbărilor primăverii. Pentru că noile tradiţii se cam înghesuie în calendar cu cele scoase de la naftalină sau încă purtate, din inerţie ori de drag, viaţa bărbaţilor la început de primăvară e destul de complicată. Nici n-au trecut bine Crăciunul, Revelionul, Sfântul Ion şi Boboteaza, nici n-au dispărut bine fulgii de nea de pe vitrinele magazinelor, că fetele iar se aşteaptă să primească nu doar ciocolată sau vreun amărât de ursuleţ de pluş, ci şi un cadou ceva mai consistent, măcar într-una din cele patru zile “importante” ale primăverii. Un editorialist renumit pentru articolele sale uşor autoironice, Julius Constantinescu, a numit perioada 13 februarie – 8 martie “Triunghiul morţii”: "Triunghiul morţii", cum îi spun specialiştii (adica barbatii insurati, care nici macar nu au posibilitatea sa scape vreun an de aceasta perioada, părăsindu-şi prietena pe 13 februarie şi găsindu-şi alta pe 9 martie), înseamnă că trebuie să te baţi prin supermarketuri cu alţi nefericiţi ca tine pe tot felul de obiecte în formă de inimioară (dacă nu te grăbeşti, s-ar putea să nu mai găseşti în magazine decât capace de WC sau dibluri în formă de inimă), să investeşti în acele accesorii pline de bun gust numite "mărţişoare" şi, nu în ultimul rând, să cauţi un frumos cadou pentru 8 Martie (care să nu fie nici mărţişor, nici inimioară, fiindcă imediat după 1 martie acestea devin nişte kitsch-uri ordinare). Eu unul ştiu ce le-aş face inventatorilor acestor sarbatori dacă i-aş prinde. Nu, nu le-aş trimite o inimoară-capcană, aşa cum aţi putea crede. Pur şi simplu i-aş obliga să se însoare.” Nici măcar o jumătate de secol de comunism nu a reuşit să scoată din mentalul colectiv sărbătoarea mărţişorului. Pe 1 martie, femeile şi fetele din România primesc o broşă mică, legată cu şnur alb-roşu împletit. Desigur şi evoluţia mărţişoarelor a fost spectaculoasă în timp, dar nu despre asta vom vorbi astăzi. Data de 8 martie, la origini Ziua Mamei, machiată în ziua internaţională a femeii de către comunişti, e încă aşteptată cu înfrigurare, în ciuda reverberaţiilor uşor negative ale marşurilor pioniereşti din perioada comunistă. Puţini sunt cei ce reuşesc să ignore Ziua Mamei, fără să suporte consecinţele, pentru că în România, mamele au întotdeauna o relaţie specială cu băieţii lor. Şi băieţii, indiferent de vârstă, ştiu că nu e bine să o superi pe mama. Valentine’s Day a intrat în România pe la sfârşitul anilor ’90, odată cu fast-food-urile şi cu grădiniţele cu predare intensivă de limba engleză. A fost legitimat de filmele aproape exclusiv americane cu care toate posturile de televiziune ne bombardează de aproape douăzeci de ani. Tradiţionaliştii s-au revoltat atunci şi au scos din manualele de folclor şi etnografie o sărbătoare naţională cu iz primăvăratic, alta decât cea a mărţişorului – Dragobetele, ziua în care păsările îşi încep ritualurile de curtare. Cât de fericiţi sunt bărbaţii de această pleiadă de “motive de sărbătoare”, deja ştim. Ce spun doamnele însă? Cristina Lupu are 26 de ani şi este necăsătorită. Ei i se pare că se face cam mult zgomot pentru nimic, la începutul primăverii: “Cred că e cam greu să faci faţă unei presiuni atât de mari, dar nu cred că toţi bărbaţii le iau pe toate în considerare, cred că fac o oarecare selecţie şi rămân la astea mai vechi, 1 martie, 8 martie… Nu cred că am acordat foarte mare importanţă sărbătorii de Valentine’s Day, refuz orice cadou, iar Dragobetele cred că este o sărbătoare mai puţin vizibilă. Eu am o problemă cu o sărbătoare dedicată dragostei în general. Nu-şi are rostul, în momentul în care simţim nevoia să avem o sărbătoare în care să facem lucrurile care trebuie şi să fim drăguţi cu persoana care suntem doar pentru că este o sărbătoare, ceva e în neregulă.” Mihaela Daneş este căsătorită de paisprezece ani. Deşi nu tânjeşte după ursuleţii şi inimioarele de ciocolată ale Sfântului Valentin, deşi primeşte mărţişoare de aur în fiecare an, Mihaela încă mai face eforturi să-şi convingă soţul că 8 martie este o dată ce merită luată în seamă: "La Sfântul Valentin nu reacţionează, că nu-i spune nimic, Dragobetele îl lasă la fel de indiferent, 1 martie însă este sărbătorit cu pompă în fiecare an. Partea amuzantă este că toate eforturile mele de mulţi ani încoace n-au reuşit să-l convingă că 8 martie nu este neapărat o sărbătoare comunistă. N-am nici un succes, cred că amintirile pioniereşti sunt încă foarte puternice şi vor rămâne aşa şi nu pot să fac nimic.” Ei, şi pentru că n-am putut să trecem cu vederea năduful celor ce au cerut vehement abolirea “falselor prilejuri de golit cardurile prin magazine”, am profitat de întâlnirea cu unul dintre ultimii romantici ai secolului 21, poetul Radu Tudor Ciornei. L-am întrebat cum supravieţuieşte un bărbat cu o puternică genă poetică în lumea aceasta înţesată de sărbători, reale şi inventate: "Sărbătorile reale îmi fac plăcere: 1 martie, 8 martie, am fost obişnuit cu ele, dar consider că Valentine’s Day şi Dragobetele sunt cumva scoase la suprafaţă din cauze pur comerciale pentru că, până să apară Valentine’s Day, nu ne-am amintit niciodată că există Dragobetele şi văd că se sărbătoreşte fără nici o problemă, într-un mod foarte consumerist şi foarte la obiect: trebuie să cumperi ceva, trebuie să faci un cadou. Dar orice motiv de romantism în plus se adaugă la partea pozitivă a vieţii, aşa că mai mult dintr-un lucru bun, nu poate fi ceva rău. Iubiţi-vă mult!” (Andreea Demirgian)

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3
Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+

Ascultă din nou
emisiunile RRI


Ascultaţi
Orele la care puteţi asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L)	01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D)	04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S)	10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V)	11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D)	16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D)	18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D)	20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D)	23.00 - 24.00 (L-V)

Weather Forecast

Mascota istorică a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International