2019-08-21




















Arhiva :
Agenda Aromana 09.mar.2010
(2010-03-09)
Atea dit soni aspuneari: 2010-03-09 20:00 EET
Meslu marțu easte meslu cându murirâ frațl’i Toma și Matilda Caragiu. Matilda, ți muri pi 11 di marțu, apuca pi patlu di moarte, sâ si hârseascâ ațea dit sone oarâ di Dzua a Mul’earil’ei, dzuâ cu rezonanțâ comunistâ, instituitâ cu aproapea 100 di an’i ninte, di unâ membrâ a partidlui suțialistu ghirman, ca unâ replicâ, la dzua di 1 di mai, a aților ți lucreadzâ. Dzua di 8 di marțu, dzua a mul’earil’ei, ica a mul’erlor, marca alumta a mul’erlor dit făvriț trâ ndreptul la tratamentu egala cu bârbațl’i, di furm’ia că eale eara exploatate ma multu, la lucru isa, eale loa pâradz ma puțân’i. Numirlu 8, a datâl’ei cându fu bâgatâ dzua internaționalâ a mul’erlor, easte un punctu dit progamlu di alumtâ democraticâ, trâ reduțirea a dzuâl’ei di lucru la 8 sâhăț. Meslu marțu fu aleptu tra sâ simbolizeadzâ maternitatea cu care easte înnobilatâ mul’earea, ți da naștire a banâl’ei, ca unâ dzânâ piste primuveara a biologhiil’ei umanâ. Ași cum și si dzâțe că numa a protil’ei mul’eare di piste loc, Eva, yine dit limba tru care easte scrisâ biblia, di la zborlu uvrescu ți s-dzâțe “v’iu”, ic㠓banâ”. Trâ ațea putem și s-dzâțem că tora dupu ți s-astease tru primuveara a anlui tricut, 2009, Matilda tricu tra-s bâneadzâ tru eternitate ca prota mul’eare, nu di piste loc, ca mul’earea al Adam, ama ca unâ prioritate tru cultura armâneascâ, prota mul’eare armânâ agiumtâ academician, membru titular a Academiil’ei Românâ. Tut unâ turlie di prioritate, In ordine simboiicâ, easte dzua di 11 di marțu, cându tru anlu 2009, tricu tru eternitate, aduțe aminte anlu 1911, cându fu instituitâ dzua internaționalâ a mul’erlor ți lucreadzâ și ți alumtarâ trâ durata di 8 ore a dzuâl’ei di lucru.
Va-s dâm tora un șcurtu calendar (di la zborlu “calende”, dit limba latinâ), tru care s-dzâțim di evenimentul traghic dit bana al Toma Caragiu, cu unâ dzuâ ninte astindirea dit banâ al Justin Tambozi, apoia dzâlile di 7 și 8 di marțu, cându furâ disfapte tra sa-și acațâ activitatea dauâ radiouri armâneșțâ și va s-neardzim cu ninca ndauâ date extrem di importante pânâ di bitisita a meslui.

3.03.1939 - s-featsi Doctor, Profesor universitar scriitorlu, senator, Justin Tambozi, hoara I.G.Duca (jud.Caliacra, azã tu Vâryãrie) tsi bânã Constantsa. Muri tu 24.12. 2009 tu Românie.
4.03.1977 - muri Bucuresti, actorlu Toma Caragiu, faptu tu 21.08.1925- Hrupishti (Aryos Orestikon), tu Gârtsie.

7.03.1934 - s-featsi scriitorlu Mihai Stere Derdena, hoara Stâna Cadânei, (jud. Caliacra, azã tu Vâryãrie)
7.03.2005 - ahurhi emisia la protlu radio armanescu cu anreghistrãri pi Internet, www.radiomakedonia.ro adrat di Yioryi Shutaru, București, România.
8.03.1991 - prota emisie pi armâneaști la Radio Skopia dzuua a emisiiljei pi limba armaneascà la Televizia Makedoneascã.
09.03.1869 - s-featsi pictorlu, Pericle Capidan, Prilep, R.Machidunia, muri tu dzuua di 25.10.1966, Cluj, România.
9.03.1942 - s-feați București, actorlu di teatru sh-filmu, ministru ali cultură, prezidentul UNITER, Ion Caramitru.

11.03.1832 - s-featsi Apostol Mãrgãrit, Avdela (Gârtie), inspector a sculiilor româneshti dit Machidunie, m. 6.10.1903. Bituli (R.Machidunia)
11.03.2001 - muri scriitorlu shi jurnalistul Zahu Pan㠖 Yonkers, N.Y. SUA ,
f. 20.08.1921 Beala Disupră, R.Machidunia.
11.03.2009 - muri Academician Matilda Caragiu Marioțeanu, membru titular al Academie Română, doctor tu filologie.
Fu conferentsiar universitar la Facultatea de Limba shi Literatura Română, Universitatea București, iara dit anlu 1999 profesor universitar onorific.
Matilda Caragiu Marioțeanu fu autoari la ma multi studii shi lucrări shtiintsifitsi mutrindalui istoria shi gramatica a limbâljei română contemporanã shi studii di dialectologie, hiindalui luyursitâ un di nai ma mãrlji specialiști tu armânisticã.
Laureată a premiului “Timotei Cipariu” ali Academie Română tu anlu 1975, ti lucrarea “Compendiu di dialectologie română”.
Sora a ljirtatlui actor Toma Caragiu shi a sculptoritsâljei Geta Caragiu Gheorghiță.

23.03.1991 - prota emisie pi armâneashti la Radio România Internatsional: colectivlu di redacție: Alex.Gr.Dima, Nicolae Celea, Mariana Caragicu Coandă, Irina Paris, Marilena Bara, Tașcu Lala. Secretari: Victoritsa Chiacu sh-Naca Traiana. Colaboratori: Prof.Univ.Dr.Nicolae Saramandu shi scriitorlu sh-criticlu Hristu Cândroveanu.
24.03.1923 - s-feați, Bachița, tu Vâryărie, Iancu Perifan, alumtător ti cauza a armânjlor la forurli europeani, prezidentul AFA, (Association des Aroumains Francais), editorlu a revistăljei TRA ARMANAMI.

30.03. 1971 - s-feați cercetătorlu ghirman Thede Kahl, ma armân di multsălji armânj.

Un evenimentu dit intrata a meslui easte ligat di numa a cercetătorlui Tede Kahl, ațel cu care bitisim calendarlu pi ndauâ puncte a meslui ți him.
Marțâ, pi 2 di martsu, balcanologlu Tede Kahl lo parte la Academia Românâ la un evenimentu di premiere, fu premiat di prezidentul ali academie. Doctorlu Tede Kahl fu premiat tra colaborarea anamisa di Academia Românâ și ațea di Viena. Dumnil’ia a lui înghrâpsi și unâ carte ligat di Romania, pi limba ghirmana, ți fu ghine aprucheata tru Austria. Tut el îndreadze la Viena cathe an un forum ligat di Romania. Tru idyea dzua, 2 di marțu, dicseara doctorlu și laureatlu Tede Kahl fu invitat la TVR Internațional la emisiunea articolul 7, iu zburâ și ligat di armân’i.

Ligat di armân’i, pi 7 di marțu, aualtadz dumânicâ, fu prezentat pi postul di la televiziunea românâ TVR2, un reportaj, un documentar cu numa “Aromânii”, îndreptu di Maria Cica. Furâ prezentate informații dit istoria și cultura ali Albanie. Furâ aduși aminte și armân’il’i, ca locuitori ali Albanie, cu numa “rămăn’i”. Zburâ Viorel Stănilă, cercetător la Institutlu di Studii Sud-estu europeane, ambasador ali Românie la Tirana. Zburârâ lideri a oraganizațiilor armâneșțâ, di exemplu Arben Lena. Fu prezentatâ și școla di Diviaka, cu program di nvițare armâneăste, iu easte dascal domnul Koci Janko. Dumnil’ia a lui ștea rămaneaște dit familie, di cându ira n’ic, dupu cum dzâse dumnil’ia a lui, “la 7-8 an’i, singur limba ramăn㔠u ștea el. Furâ bâgaț niscânțâ școlari di citirâ fabula al Esop, “Luplu și N’elu”, și unâ altâ featâ, Sara, cântâ cânticlu “Featâ n’icâ”, tru care videm cum unâ featâ n’icâ pâștea oili a tatâ-sui a l’ei, ți taha nu eara multe, mași “vârnâ m’il’e ș-țințe sute”. Documentarlu fu adrat du agiutorlu financiar a frațlor Nicolae și Ion Dușu, dit Romnia, armân’i-fârșiroț di Constanța.

Tut la Constața, fu invitat, luni pi 8 di marțu, și reghizorlu armân Toma Enache, ți țânu unâ confenrițâ di presâ ligat di piesa reghizatâ di el Amadeus. Rolul a compozitorlui, a marli muzician Wolfgang Amdesus Mozart, astes dit banâ la 36 di an’i, di Claudiu Bleonț, ți agioacâ tru ma multe piese reghizate di Toma Enache. Dicseara, luni, pi 8 di marțu fu programatâ la radioulu național, partea a daua a schenariului scris di Magda Duțu și bâgat în schenâ di Toma Enache. Schenariul are numa “Uriașul (ghiganticlu) Toma Caragiu”; furâ prezentate materaiale dit fonoteca di aur ali Radiodifuziune. Avdzâm și boațea al Toma Caragiu cu “Pârinteasca dimândare”, a cure îl’i dișcl’ise calea actrița Ilinca Tomoroveanu, ți dupu ți feațe unâ mușatâ prezentare a simbolului ți armâne Toma Caragiu, în limba românâ, spuse unâ poezie pi grailu armânescu. Dit fonoteca di aur fu bâgatâ și înreghistrarea cu boațea al Ion Caramitru ți cu dureare își aduțe aminte cum ninte cu poate și nițe unâ stâmânâ di seismul devastator dit 4 marțu 1977, Toma Caragiu avea canda ca noimâ că va-s moarâ. Și, muri, ama armase ca un simbol a schenâl’ei româneascâ, actorlu armân, vinit di la sud di Dunâ tra s-facâ performanțâ schenicâ tru limba a frațlor Văcărești: “Urmașlor (yinitorlor) a mei Văcărești, Las vouă clirunumisire Creaștirea limbâl’ei românești/ Și-a partidâl’ei tim’isire.”

Dauâ emailuri ligate di dzua di 8 di marțu nâ indormeadzâ di nisce evenimente cu tematicâ dzua a mul’earil’ei, dit republica di ma ninte iugoslavâ a Machiduniil’ei și din România. Un di emailuri, cu numa “8 -tu di marțu”, easte pitricut di Vanghea Mihanj-Steryiu și are dauâ părțâ, unâ urare și unâ cl’imare. Alantu email, pitricut di Yioryi Shutaru, nâ informaeadzâ că pi 6 di marțu fu sărbătoritâ dzua a mul’earil’ei la suțata culturalâ armâneascâ, di București, iu Chirața Meghea deade ică mpârțâ numirlu dit sone a revistâl’ei Zborlu a Nostru. Va-s dăm tora mași partea a daua a primlui email spus.
CLJIMARI
SSAAM (Sutsata-a scriitorlor shi artishtsalji Armanj dit Machidunii), PI 12-AS di Martsu,la oara 18,oo tu marea sala- a Oorganizatsia-a Muljerlor-a Casabalui Scopia,cari s-afla n-fatsa-a Hospitalui a Casabalui Scopia(Gradska bolnica), VA S-TSANA PROMOTSII PI NAOA CARTI "SIRMOASILI UHTAR A VREARILJEI" tu limba armaneasca shi machiduneasca,di autoara Draghitsa Pandilovsca membra ali SSAAM.Cartea i pricantata di V.M.Steryu.Promotor a cartiljei :Vanghea Mihanj - Steryu shi Alexandar Procopiev,scriitor shi publitsist.
Programlu mushat.Cu muzica,expozitsii di cartsa,shi cantari a puiziiljei di poets cunuscuts.
Va calisim! Yinits! Ftsets-va parti di mushuteatsa-a muljariljei shi a puiziiljei.
Cu tinjie,
SSAAM,V.M.Steryu
09.mar.2010, H.Steryiu
 
Bookmark and Share
WMA
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
MP3
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
AAC+
48kbps : 1 2 3
64kbps : 1 2 3
Ascultaț
Oarili la cari puteț s-ascultaț programili adrati di Secția Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00


Mascota istorica a RRI