Radio Romania International

Arhiva :

Agenda Aromana 09.mar.2010
(2010-03-09)
Atea dit soni aspuneari: 2010-03-09 20:00 EET Print
Meslu marţu easte meslu cându murirâ fraţl’i Toma şi Matilda Caragiu. Matilda, ţi muri pi 11 di marţu, apuca pi patlu di moarte, sâ si hârseascâ aţea dit sone oarâ di Dzua a Mul’earil’ei, dzuâ cu rezonanţâ comunistâ, instituitâ cu aproapea 100 di an’i ninte, di unâ membrâ a partidlui suţialistu ghirman, ca unâ replicâ, la dzua di 1 di mai, a aţilor ţi lucreadzâ. Dzua di 8 di marţu, dzua a mul’earil’ei, ica a mul’erlor, marca alumta a mul’erlor dit făvriţ trâ ndreptul la tratamentu egala cu bârbaţl’i, di furm’ia că eale eara exploatate ma multu, la lucru isa, eale loa pâradz ma puţân’i. Numirlu 8, a datâl’ei cându fu bâgatâ dzua internaţionalâ a mul’erlor, easte un punctu dit progamlu di alumtâ democraticâ, trâ reduţirea a dzuâl’ei di lucru la 8 sâhăţ. Meslu marţu fu aleptu tra sâ simbolizeadzâ maternitatea cu care easte înnobilatâ mul’earea, ţi da naştire a banâl’ei, ca unâ dzânâ piste primuveara a biologhiil’ei umanâ. Aşi cum şi si dzâţe că numa a protil’ei mul’eare di piste loc, Eva, yine dit limba tru care easte scrisâ biblia, di la zborlu uvrescu ţi s-dzâţe “v’iu”, ică “banâ”. Trâ aţea putem şi s-dzâţem că tora dupu ţi s-astease tru primuveara a anlui tricut, 2009, Matilda tricu tra-s bâneadzâ tru eternitate ca prota mul’eare, nu di piste loc, ca mul’earea al Adam, ama ca unâ prioritate tru cultura armâneascâ, prota mul’eare armânâ agiumtâ academician, membru titular a Academiil’ei Românâ. Tut unâ turlie di prioritate, In ordine simboiicâ, easte dzua di 11 di marţu, cându tru anlu 2009, tricu tru eternitate, aduţe aminte anlu 1911, cându fu instituitâ dzua internaţionalâ a mul’erlor ţi lucreadzâ şi ţi alumtarâ trâ durata di 8 ore a dzuâl’ei di lucru. Va-s dâm tora un şcurtu calendar (di la zborlu “calende”, dit limba latinâ), tru care s-dzâţim di evenimentul traghic dit bana al Toma Caragiu, cu unâ dzuâ ninte astindirea dit banâ al Justin Tambozi, apoia dzâlile di 7 şi 8 di marţu, cându furâ disfapte tra sa-şi acaţâ activitatea dauâ radiouri armâneşţâ şi va s-neardzim cu ninca ndauâ date extrem di importante pânâ di bitisita a meslui. 3.03.1939 - s-featsi Doctor, Profesor universitar scriitorlu, senator, Justin Tambozi, hoara I.G.Duca (jud.Caliacra, azã tu Vâryãrie) tsi bânã Constantsa. Muri tu 24.12. 2009 tu Românie. 4.03.1977 - muri Bucuresti, actorlu Toma Caragiu, faptu tu 21.08.1925- Hrupishti (Aryos Orestikon), tu Gârtsie. 7.03.1934 - s-featsi scriitorlu Mihai Stere Derdena, hoara Stâna Cadânei, (jud. Caliacra, azã tu Vâryãrie) 7.03.2005 - ahurhi emisia la protlu radio armanescu cu anreghistrãri pi Internet, www.radiomakedonia.ro adrat di Yioryi Shutaru, Bucureşti, România. 8.03.1991 - prota emisie pi armâneaşti la Radio Skopia dzuua a emisiiljei pi limba armaneascà la Televizia Makedoneascã. 09.03.1869 - s-featsi pictorlu, Pericle Capidan, Prilep, R.Machidunia, muri tu dzuua di 25.10.1966, Cluj, România. 9.03.1942 - s-feaţi Bucureşti, actorlu di teatru sh-filmu, ministru ali cultură, prezidentul UNITER, Ion Caramitru. 11.03.1832 - s-featsi Apostol Mãrgãrit, Avdela (Gârtie), inspector a sculiilor româneshti dit Machidunie, m. 6.10.1903. Bituli (R.Machidunia) 11.03.2001 - muri scriitorlu shi jurnalistul Zahu Pană – Yonkers, N.Y. SUA , f. 20.08.1921 Beala Disupră, R.Machidunia. 11.03.2009 - muri Academician Matilda Caragiu Marioţeanu, membru titular al Academie Română, doctor tu filologie. Fu conferentsiar universitar la Facultatea de Limba shi Literatura Română, Universitatea Bucureşti, iara dit anlu 1999 profesor universitar onorific. Matilda Caragiu Marioţeanu fu autoari la ma multi studii shi lucrări shtiintsifitsi mutrindalui istoria shi gramatica a limbâljei română contemporanã shi studii di dialectologie, hiindalui luyursitâ un di nai ma mãrlji specialişti tu armânisticã. Laureată a premiului “Timotei Cipariu” ali Academie Română tu anlu 1975, ti lucrarea “Compendiu di dialectologie română”. Sora a ljirtatlui actor Toma Caragiu shi a sculptoritsâljei Geta Caragiu Gheorghiţă. 23.03.1991 - prota emisie pi armâneashti la Radio România Internatsional: colectivlu di redacţie: Alex.Gr.Dima, Nicolae Celea, Mariana Caragicu Coandă, Irina Paris, Marilena Bara, Taşcu Lala. Secretari: Victoritsa Chiacu sh-Naca Traiana. Colaboratori: Prof.Univ.Dr.Nicolae Saramandu shi scriitorlu sh-criticlu Hristu Cândroveanu. 24.03.1923 - s-feaţi, Bachiţa, tu Vâryărie, Iancu Perifan, alumtător ti cauza a armânjlor la forurli europeani, prezidentul AFA, (Association des Aroumains Francais), editorlu a revistăljei TRA ARMANAMI. 30.03. 1971 - s-feaţi cercetătorlu ghirman Thede Kahl, ma armân di multsălji armânj. Un evenimentu dit intrata a meslui easte ligat di numa a cercetătorlui Tede Kahl, aţel cu care bitisim calendarlu pi ndauâ puncte a meslui ţi him. Marţâ, pi 2 di martsu, balcanologlu Tede Kahl lo parte la Academia Românâ la un evenimentu di premiere, fu premiat di prezidentul ali academie. Doctorlu Tede Kahl fu premiat tra colaborarea anamisa di Academia Românâ şi aţea di Viena. Dumnil’ia a lui înghrâpsi şi unâ carte ligat di Romania, pi limba ghirmana, ţi fu ghine aprucheata tru Austria. Tut el îndreadze la Viena cathe an un forum ligat di Romania. Tru idyea dzua, 2 di marţu, dicseara doctorlu şi laureatlu Tede Kahl fu invitat la TVR Internaţional la emisiunea articolul 7, iu zburâ şi ligat di armân’i. Ligat di armân’i, pi 7 di marţu, aualtadz dumânicâ, fu prezentat pi postul di la televiziunea românâ TVR2, un reportaj, un documentar cu numa “Aromânii”, îndreptu di Maria Cica. Furâ prezentate informaţii dit istoria şi cultura ali Albanie. Furâ aduşi aminte şi armân’il’i, ca locuitori ali Albanie, cu numa “rămăn’i”. Zburâ Viorel Stănilă, cercetător la Institutlu di Studii Sud-estu europeane, ambasador ali Românie la Tirana. Zburârâ lideri a oraganizaţiilor armâneşţâ, di exemplu Arben Lena. Fu prezentatâ şi şcola di Diviaka, cu program di nviţare armâneăste, iu easte dascal domnul Koci Janko. Dumnil’ia a lui ştea rămaneaşte dit familie, di cându ira n’ic, dupu cum dzâse dumnil’ia a lui, “la 7-8 an’i, singur limba ramănă” u ştea el. Furâ bâgaţ niscânţâ şcolari di citirâ fabula al Esop, “Luplu şi N’elu”, şi unâ altâ featâ, Sara, cântâ cânticlu “Featâ n’icâ”, tru care videm cum unâ featâ n’icâ pâştea oili a tatâ-sui a l’ei, ţi taha nu eara multe, maşi “vârnâ m’il’e ş-ţinţe sute”. Documentarlu fu adrat du agiutorlu financiar a fraţlor Nicolae şi Ion Duşu, dit Romnia, armân’i-fârşiroţ di Constanţa. Tut la Constaţa, fu invitat, luni pi 8 di marţu, şi reghizorlu armân Toma Enache, ţi ţânu unâ confenriţâ di presâ ligat di piesa reghizatâ di el Amadeus. Rolul a compozitorlui, a marli muzician Wolfgang Amdesus Mozart, astes dit banâ la 36 di an’i, di Claudiu Bleonţ, ţi agioacâ tru ma multe piese reghizate di Toma Enache. Dicseara, luni, pi 8 di marţu fu programatâ la radioulu naţional, partea a daua a schenariului scris di Magda Duţu şi bâgat în schenâ di Toma Enache. Schenariul are numa “Uriaşul (ghiganticlu) Toma Caragiu”; furâ prezentate materaiale dit fonoteca di aur ali Radiodifuziune. Avdzâm şi boaţea al Toma Caragiu cu “Pârinteasca dimândare”, a cure îl’i dişcl’ise calea actriţa Ilinca Tomoroveanu, ţi dupu ţi feaţe unâ muşatâ prezentare a simbolului ţi armâne Toma Caragiu, în limba românâ, spuse unâ poezie pi grailu armânescu. Dit fonoteca di aur fu bâgatâ şi înreghistrarea cu boaţea al Ion Caramitru ţi cu dureare îşi aduţe aminte cum ninte cu poate şi niţe unâ stâmânâ di seismul devastator dit 4 marţu 1977, Toma Caragiu avea canda ca noimâ că va-s moarâ. Şi, muri, ama armase ca un simbol a schenâl’ei româneascâ, actorlu armân, vinit di la sud di Dunâ tra s-facâ performanţâ schenicâ tru limba a fraţlor Văcăreşti: “Urmaşlor (yinitorlor) a mei Văcăreşti, Las vouă clirunumisire Creaştirea limbâl’ei româneşti/ Şi-a partidâl’ei tim’isire.” Dauâ emailuri ligate di dzua di 8 di marţu nâ indormeadzâ di nisce evenimente cu tematicâ dzua a mul’earil’ei, dit republica di ma ninte iugoslavâ a Machiduniil’ei şi din România. Un di emailuri, cu numa “8 -tu di marţu”, easte pitricut di Vanghea Mihanj-Steryiu şi are dauâ părţâ, unâ urare şi unâ cl’imare. Alantu email, pitricut di Yioryi Shutaru, nâ informaeadzâ că pi 6 di marţu fu sărbătoritâ dzua a mul’earil’ei la suţata culturalâ armâneascâ, di Bucureşti, iu Chiraţa Meghea deade ică mpârţâ numirlu dit sone a revistâl’ei Zborlu a Nostru. Va-s dăm tora maşi partea a daua a primlui email spus. CLJIMARI SSAAM (Sutsata-a scriitorlor shi artishtsalji Armanj dit Machidunii), PI 12-AS di Martsu,la oara 18,oo tu marea sala- a Oorganizatsia-a Muljerlor-a Casabalui Scopia,cari s-afla n-fatsa-a Hospitalui a Casabalui Scopia(Gradska bolnica), VA S-TSANA PROMOTSII PI NAOA CARTI "SIRMOASILI UHTAR A VREARILJEI" tu limba armaneasca shi machiduneasca,di autoara Draghitsa Pandilovsca membra ali SSAAM.Cartea i pricantata di V.M.Steryu.Promotor a cartiljei :Vanghea Mihanj - Steryu shi Alexandar Procopiev,scriitor shi publitsist. Programlu mushat.Cu muzica,expozitsii di cartsa,shi cantari a puiziiljei di poets cunuscuts. Va calisim! Yinits! Ftsets-va parti di mushuteatsa-a muljariljei shi a puiziiljei. Cu tinjie, SSAAM,V.M.Steryu 09.mar.2010, H.Steryiu

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International