2024-03-29



















Arhiva :
Asasinate politice în România interbelică - 1924, cazul Codreanu-Manciu
(2011-11-14)
Ultima actualizare: 2011-11-21 11:29 EET
Corneliu Zelea Codreanu Una dintre caracteristicile extremelor politice, a fascismului și mai ales a comunismului, a fost violența politică mergând până la asasinat. Extrema dreaptă românească nu a făcut nici ea excepție de la regulă, ea fiind autoarea a câtorva zeci de asemenea asasinate, primul dintre ele fiind chiar opera viitorului lider al Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu. Victima sa a fost prefectul poliției orașului Iași, Constantin Manciu, un om brutal care a creat un climat foarte tensionat de la numirea sa în funcție.

Despre cazul Codreanu-Manciu am discutat cu istoricul Ioan Scurtu, care a început prin a schița contextul care a premers crima. ”Constantin Manciu a fost o persoană controversată în sensul că el a fost numit pentru a restabili ordinea în Iași după ce în 1920-21, și mai ales în 1922, la universitate au avut loc multe acte de violență ale studenților români naționaliști, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu, împotriva studenților evrei. Se făcuseră un fel de echipe de șoc instalate la intrare care nu permiteau studenților evrei să intre la cursuri. În aceste condiții, guvernul liberal prezidat de Ion I. C. Brătianu a decis să numească în fruntea polițIei un om energic care să pună capăt acestor dezordini. Primind această misiune, Manciu a căutat să se achite cât mai conștiincios de sarcina restabilirii ordinii și a recurs la rândul lui la multe abuzuri și ilegalități. Spre exemplu, interzicerea elevilor și studenților de a fabrica cărămidă pentru un cămin care ar fi trebuit să fie utilizat de copiii de țărani săraci care nu aveau mijloace să plătească chiria unei gazde. Au fost situații în care Manciu personal, fie la locul unde se adunau tinerii, fie chemându-i la prefectura de poliție, a recurs la acte de violență.”

Prin atitudinea sa, Constantin Manciu s-a făcut extrem de antipatizat. Gradul de reacție foarte ridicat al organizațiilor studențești naționaliste a făcut ca situația să atingă punctul culminant atunci când Manciu a compărut în fața instanței fiind acuzat de abuzuri. În timpul acestui proces, Corneliu Zelea Codreanu avea să-l împuște pe polițist. Ioan Scurtu: ”Episodul la care ne referim s-a petrecut în octombrie 1924, când tatăl unuia dintre elevii bătuți de Manciu l-a dat în judecată. Avocatul elevului a fost Corneliu Zelea Codreanu. În timpul procesului, Manciu a adoptat o atitudine arogantă, insultătoare chiar la adresa celor care îl învinovățeau, el susținând sus și tare că este omul legii și că față de cei care încalcă legea sunt permise orice mijloace. L-a apostrofat pe Corneliu Zelea Codreanu care a părăsit sala tribunalului după încheierea procesului, înainte de a se da verdictul. L-a așteptat pe Manciu să iasă din clădire și în momentul în care acesta a ajuns la capătul scărilor a scos revolverul și l-a împușcat. Imediat după acest act, Codreanu a chemat o trăsură și s-a predat autorităților și pe tot parcursul procesului și-a asumat integral actul.”

A urmat procesul lui Codreanu care a creat o mare efervescență în rândul naționaliștilor. Verdictul a fost achitarea viitorului Căpitan al Gărzii de Fier considerându-se că a fost în legitimă apărare. ”Procesul ar fi trebuit să se desfășoare la Iași, dar pentru că studenții și elevii se solidarizau cu Codreanu, a fost mutat la Focșani. Orașul fiind relativ aproape de Iași, au venit mulți tineri de la Iași și din zonă. S-a decis ca procesul să se mute tocmai în partea cealaltă a țării, la Turnu Severin. Procesul a avut o desfășurare oarecum neașteptată în sensul că martorii propuși de Codreanu și chiar Codreanu însuși au adoptat o atitudine dinamică, să nu-i spun agresivă, susținând că de fapt vinovatul este Manciu și că Codreanu nu făcuse decât un act de dreptate. Procesul s-a încheiat prin achitarea lui Corneliu Zelea Codreanu și asta a fost o mare surpriză, totuși murise un om. Codreanu nu s-a dezis niciodată de acest act și în cartea sa Pentru legionari din 1936 justifică actul respectiv.”

La prima vedere, cel care ucide este vinovat iar cel ucis nevinovat. Însă analiza completă împarte vinovăția între cele două părți. Ioan Scurtu: ”A fost un exces de zel din partea lui. Din momentul în care a fost numit în funcție a vrut să demonstreze că este în stare de sarcină. El chiar a fost decorat la propunerea guvernului Brătianu de către regele Ferdinand pentru faptul că a reușit prin acțiunea sa să restabilească ordinea în Iași. Adevărul este că din 1923-24 n-au mai avut loc manifestații studențești de amploare în Iași, evreii au putut veni la cursuri, acest fapt se datora lui Manciu. Actele de violență ale lui Manciu nu s-au petrecut în incinta universității, ci în grădina unde studenții lucrau ori la prefectura poliției, în niște locuri oarecum mai izolate și nu în ochii opiniei publice. Dar toate acestea s-au răzbunat. Eu cred că totuși acesta este un caz izolat. E adevărat că de numele legionarilor sunt legate atentate odioase. Pe de altă parte, nu trebuie pierdut din vedere și că legionarii au căzut victime politicii represive. Eu aș socoti că vina aparține ambelor părți, dar asta nu poate justifica în niciun fel asasinatul ca formă de manifestare politică.”

Cazul Codreanu-Manciu este un fragment dintr-o istorie în care oamenii au crezut în virtuțile pedagogice ale pedepsei fizice. Însă el nu face decât să reconfirme că violența a născut și va naște violență.
(Steliu Lambru)

Material editat de Florența Zaharescu.
 
Bookmark and Share
WMA
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
MP3
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
AAC+
48kbps : 1 2 3
64kbps : 1 2 3
Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+
Ascultați
Orele la care puteți asculta programele realizate de Serviciul Român RRI
Ora (ora României)
00.00 - 01.00 (L) 01.10 - 02.00 (D, L)
02.00 - 04.00 (L-D) 04.00 - 05.00 (L-V)
04.00 - 06.00 (S) 10.00 - 11.00 (S)
10.15 - 11.00 (L-V) 11.00 - 13.00 (L-S)
15.00 - 16.00 (L-D) 16.00 - 17.00 (S, D)
17.00 - 18.00 (L-D) 18.10 - 19.00 (S, D)
19.00 - 20.00 (L-D) 20.00 - 22.00 (L-D)
22.10 - 23.00 (S, D) 23.00 - 24.00 (L-V)


Mascota istorică a RRI