Europa și prizonierii americanilor |
(2008-02-26) |
Atea dit soni aspuneari: 2008-02-26 15:13 EET |
Tema recurenta tru polemițli transatlantiți, ași ghio taha s-fură, operațiuni măryiti antiteroristi ali CIA tru Europa plăscăniră diznău tru moeabețli publiți. Soț stateghic a Statilor Uniti, parti a suțatălei antiteoristi dit Afganistan și Irak și catandisea pi calea anamisa di Orientul di Mesi și Ocțidentu, Romănia pari s-hibă, deadun cu Polonia, stipsitlu di lucru. Comisia Europeană dimăndă că așteaptă cât cama ntrăoară di partea a Bucureștiului, cama pi largu ti investigațiili interni ligati di ași dzăsili azboiuri și țentri di hăpsinatiț ali CIA pi locurli a văsiliilei. Bruxellesul caftă și ună carti dupu raportul ali comisiei parlamentară di anchetă, cari, anlu ți tricu, cundilea că stepsurli băgati ali Romănie di raportorlu a Consiliului ali Europă, Dick Marty, suntu ninătimileati. Năulu episod a căvgălui-arău pari s-hibă apridunat di stepsurli, băgati a unui ofițer romăn - cari, cu ngătan, s-pari că ari căftată s-nu-li si spună numa că la ună bază americană dit Romănia s-ari faptă purtarea di sfinduchi cidioasi. Vichimu di virtuali terorișță pi cari, ta s-liascundă di ocli ți bagă oară, americanili s-pari că liari ampăturită tru vilendză și spargani. Friso Roscam Abbing, purtătorlu di zbor a vițeprezidentului ali Comisie, Franco Frattini
Lă căftai a autoritățlor români și polonezi s-apăndăsească la aesti stepsuri. Cățe? Cățe dit Carta Europeană ti Ndrepturli a Omlui iasi tu videală limbid borgea morală tra s-nchisească investigații atumtea cându ari ahtări stepsuri. Easti zborlu ti ună practică di jurisprudență apufusită di Curtea Europeană ti Ndrepturli a Omlui di Strasbourg. Dimi, ari ună borgi legală și ună morală ș-politică. A romanilor, ama, ună ahtari zori lă spunea ma multu jurisprudența dit anli lăi a comunismului. Căndu, tru proțesli politiți, stipsitlu eara ațel ți avea borgi tra și spună inocența, și nu procurorlu să-și spună desi suntu dealihea ică nu, stepsurli. Angrăpsindalui că Bucureștiul easti arcat tu ună ciudie: să spună țiva ți nu s-feați, jurnalu ROMANIA LIBERA lugurseaști că autoritățli nu au borgi că mași ti ună apandisi idyea cu ațeali di ma ninti. Și dati, cu repetiție, pi tuti boțli: ațea di ma ninti puteari social-democrată dit 2000 și 2004, administrația di tora, di țentru, Prezidentu, Guvern, Parlamentu, Ministerlu Apărari, serviți spețiali. Tuti, fără s-tragă mănă, spusiră că nu-i dealihea ti ahtări operațiuni măryiti tu locurli ali Romănie. Ațel di ma ninti ministru ti lucri xeani, europarlamentarlu PSD Adrian Severin spunea tut absurdul a catandisilei: Easti un tercliu urut cari nu va s-bisească vărăoară. Statili stipsiti spun <> Stipsitorli apăndăsescu că nu pot, cățe hăbărli suntu ti nispuneari tru lumi.
Textul:Bogdan Matei
Apriduțearea: Tașcu Lala
|