UNÂ DEȚIZII CONTESTATĂ |
(2008-02-08) |
Atea dit soni aspuneari: 2008-02-08 13:51 EET |
Curtea Constituțională ali Românii nu u apruchi câftarea a guvernului s-constateadzâ că prezidentul ali vâsilii nu poati s-mutâ contra numâsearilei di câtâ premier a unui nou ministru. Dețizia ali Curti dzâți câ șeflu a statlui ari ândreptul s-da nanaparti măs unâ oarâ, motivat, pripunearea a premierlui, cari easti obligat, s-numâseascâ ti funcția respectivă unâ altă persoană. S-duțemu aminti că premierlu liberal Călin Popescu Tăriceanu u pripusi pi colega a lui di partid, Norica Nicolai, s-lu cumânduseascâ Ministerlu ali Justiție, iara șeflu a statlui, Traian Băsescu nu fu sinfunu, câțe, dzâți elu taha ea nu prezintâ garanții morali și profesionali. Easti i nu nu dețizia ali Curti unâ amintari a prezidentului? Traian Băsescu: Aesti nu suntu amintări, aesti u spunu niputearea s-colaborămu instituțional. Putem să nu nâ simpatizăm, putem s- avemu opinii politiți ahoryea, ama s-nu colaborezi instituțional easti grav. Cum eara di aștiptat, liberali suntu categoric contra a apofasilei aestâ și dzâcu pritu boațea a unuia di liderli a loru, Ludovic Orban că: Easti unâ dețizie arușunoasă cari discrediteadză Curtea Constituțională și cari, practic, va s-aspargâ pistea a publicului pi Curtea Constituțională. Tutu di la Ludovic Orban ânvitămu că liberali nu au apufusitâ nica ți va s-facâ ama că aestâ alternativă: Easti limbid existeadză varianta ali restructurari guvernamentalâ, câftarea a votlui tu parlamentu și, sigura, ti Ministerlu ali Justiție candidat va s-hibâ tutu Norica Nicolai, și deftura variantă easti nominalizarea a unui altu candidatu. Iara Norica Nicolai, declară că va s-fac â câftari la Curtea Europeană a Ândrepturlor a Omlui desi motivația a Curtilei Constituționalâ va s-aibâ argumenti ți țânu di lucurlu a lei profesional di ma ninti și di stepsul di imoralitati formulati di prezidentu. Pricunuștearea eventuală a nâmuzilei a lei easti, ama, ma puțânu importantă di consecințeli ti România ali dețizie a Curtilei. Jurnalu GÂNDUL pistipseaști că membrili a aiștei instituție au faptâ ma multu dicât s-u interpreteazâ Constituția, eli au scriatâ diznou nomlu fundamental ș-feațirâ România s-hibâ unâ ripublicâ prezidențială. Tută presa s-ciuduseaști cumu di a prezidentului âli si da un ândreptu di veto parțial. Ia ți pistipseaști și un specialistu tu ândreptu, profesorlu Daniel Barbu: Premierlu easti obligat s-u alasâ nanaparti pripunearea macă prezidentul nu u aproachi, prezidentul easti obligat s- aproachi deftura pripuneari. Dimi, primlu ministru poati s-numâseascâi, pritu absurdu, șoferlu a lui s-hibâ ministru ali Justiție și prezidentul nu poati s-facâ niți unâ obiecție, cățe poati s-iasâ nafoara ali Constituție. Tu idyiul chiro, nu easti tricutâ niți parțial, a prezidentului responsabilitatea politică s-numâseascâ membrili a guvernului Sigura, fârâ di altâ. Prezidentul lia atribuții ți Constituția, ahântu câtu potu s-acâchisescu mini ditu spiritlu a lei, nu âli li da. El ari un ândreptu di control di nai ma sertili tora andicra di numâserli tu guvernu.
Autor: Mihai Rădulescu
Armânipsearea: Irina Paris
|