Scupadz BNR și previziuni icunomiți 2011 (03/01/2011/T.L.) |
(2011-01-03) |
Atea dit soni aspuneari: 2011-01-06 12:08 EET |
Banca Națională ali Romaniei ș-pripuni tră anlu 2011 doi scupadz importanțâ: nicșurarea ali inflație și un cursu valutar stabil. Consilierlu a guvernatorlui di la BNR, Adrian Vasilescu, declară că inflația lipseaști s-hibă nicșuratâ sum praglu di 4%, tu condițiili tu cari România ari tu aestu kiro nai ma marea inflație dit UE, di 8% ș-cama, cu doauă puncti ma multu di Gărția. Tu aestu an, România lipseaști s-asiguripsească și stabilitatea a păzarilei valutari, după ți 2010 ahurhi și s-bitisi cu aproapea idyiul cursu - aproapea 4,3 lei tră un euro, tră ațea că ma s-nu aibă ună păzari valutară stabilă Româ nu poati s-asiguripseascâ stabilitatea financiară a văsiliilei.
Vasilescu nica spusi că easti ananghi di ună crișteari economică di 2-3 ani ațea turlie că românili s-duchească că s-agiumsi la un bănaticu di cafi dzuuă ma bun. Di altă parti, bugetlu ali Românie tră aestu an fu adrat pi ună creaștiri economică di 1,5 % dit Produslu Internu Brut și unâ ixichi di aproapea șapti miliardi di euro, dimi 4,4% dit PIB. Ași cum spuni directorlu a Gruplui di Economie Aplicată, Liviu Voinea, punctul slab ali construcție bugetarâ easti ațelu că s-bagă thimeliu pi criștearea economică. Un ahtari sțenariu easti, spuni analistul, multu pțăn probabil, după cum s-vidzu tu 2009 și 2010. Voinea luyurseaști că statlu lipseaști s-adară reformă tu sistemlu fiscal tra ș-crească amintatițli bugetari. Liviu Voinea:
Zburăscu ta s-aibă tru prota thesi nu impozitarea a lucărlui, cum easti tora, ca ma multu impozitarea a avearilei, cum easti tru tuti statili dizvoltati. România adună dit impoziti pi proprietati maș țințea parti dit ațea ți adună statili dizvultati ca ponderi tru PIB. Tru actuala structură a sistemlui fiscal li agiumsi limitili, maxus după ți criscum și TVA la 24%. Goala cearei nica tra s-criștem amintatițli yini dit nădia ti darea silă a lucurlui economic, ama nu dit altuțiva. După minduearea a mea, noi lipseaști s-agiundzem barim la nivelu ali Vărgărire ică Slovacie i alântor stati baltiți, cari adună vără 38% dit PIB, nu 32%, cât adunăm noi.
Tu arada a lui, analistul economic Ilie Șerbănescu fați timbihi că România nu mata va s-hibă aprucheată tru zona euro ș-că economia, ma largu și estan va li duchească zniili a politițlor nihăirlătiți dit anili di ma ninti. "Ișim ică nu dit criză?" s-ntreabă EVENIMENTUL ZILEI pi prota frăndză, tru ună cilăstăseari tra s-luyursească ata ți-li așteaptă românili tru 2011.
Anlu să spuni mplin di niandridzeri tră românili cari lucreadză tru sectorlu bugetar, ama țiva ma bun tră ațeli dit mediul privat nyrăpseaști jurnalu. "2011, un an greu, tru cari va s-bănăm dit împărmuturi" nyrăpseaști și JURNALUL NAȚIONAL pi prota frăndză, cari păristiseaști isăchili a niscăntor analiști icunomiț ți spun că Romania va s-agiungă pi ună creaștiri economică crehtă, cari nu va s-duchească tu bănaticlu a oaminilor.
Textul: Daniela Stefănescu
Armâneaști: Tașcu Lala
|