|
|
 |
Arhiva :
|
|
| Unitatea statală a românilor |
| (2008-01-24) |
| Atea dit soni aspuneari: 2008-01-24 13:53 EET |
Tu di 24 yinaru, romanili yiurtusescu actul fondator a statlui a loru național modernu. Suntu 149 di ani di la Unirea a Principateilor Români, nucleulu statal avârliga di cari vrea s-âncliagâ România Mari ș-modernâ. Tu 1859, elitili unionisti prooccidentali di veclili principati medievali Moldova ș-Tara Româneasca, ți eara nica sumu suzeranitatea ma multu formalâ ali Amirârie Otomanâ, u aflarâ soluția politicâ ti unâ fuziuni la cari pânâ atumțea nu avea izini. Agiumtu factor di dețizii politicâ, bârnul ali revoluție di la 1848 lu ufilisi contextul geopolitic favorabil ți s-avea fatâ dupu Polimlu ali Crimei, pritu azvindzearea ali Rusie ți eara contra ali unirii ș-victoria ali Franțâ favorabilâ ti români. Cât avea agiunsâ tu 5 di yinaru Iasi (estu) domnu ali Moldovâ, colonelu Alexandru Ioan Cuza, el ișiși participantu tu revoluția di la 1848 fu aleptu tu 24, di unâ adunari electivâ ad-hoc, pi idyea funcție ș-București. Alidzeatrea diplo a colonelului bâga zori ti formula ti unâ uniuni personalâ, singura aprucheatâ di mărli puteri ditu ațelu chiro. Tu ahurhitâ aesti dzâsirâ câ u pricunoscu unirea maș câtu chiro va s-hibâ domnu Cuza. Tu chirolu a aisței dumnilie ți țânu pân tu 1866, s-feațirâ ma multi reformi esențiali: unificarea ali legislației, a administrațiilor ș-ascherilor tu dauâli principati, unâ ahurhitâ di europenizari instituționalâ ș-unâ mari reformâ agrarâ, pritu cqari mari parti ditu ciuflichili a chihâiadzloru ș-a mânâstirurloru furâ ampârțâti la huriaț. Pi ninga aestâ, tu premierâ, Bucurestiul ș-lu lo rolu di capitalâ a românilor di iuțido. Ș-ahurhi s- finanțeazâ sculiili ș-biserițli a româniloru ditu Transilvania ș- di anvârliga ș-a armâniloru ditu Balcani, ți eara sumu cumândusearea a amirâriiloru multinaționali Otoman, Habsburghic ș-Țaristu. Ași Cuza agiumsi unu di nai ma vruțli domni a româniloru. Cu tuti aesti Totusi, puseurili a lui di autoritati, xichea di anvergurâ internaționalâ ș-ațea câ alâga multu dupu muleri lu dipârtarâ di clasa politicâ. Dupu ți âli bâgarâ zori s-lu alasâ tronlu, Cuza fudzi ș-muri tu xeani. Apufusiț s-u leagâ vâsilia cu Occidentu, oaminili politiț ditu ațelu chiro lu adusirâ pi tronlu ali României pi prințul Carol, ditu familia aristocraticâ ghirmanâ von Hohenzollern. Dumnilia a lui, nai ma lunga ditu istoria a românilor, țânu 48 di ani ș-u bâgă bini pi aradhâ Romania. Tu chirolu alu Carol I, tu 1877, România u amintă independența di dipu, ș-tu 1881, lu proclamă Regatlu. Vâsilielu ți vini dupu Carol, Ferdinand I, u bitisi, tu 1918, dupâ protlu polim mondial, unirea a tutulor românilor sumu autoritatea a Bucureștiului. Numâsitâ istoriografic Romania Mari, aestâ fu ama , unâ construcții ți nu tânu multu. Tu 1940, bolșevizatâ ș-stalinizatâ, Rusia li acâță diznou teritoriili romanești di la apiritâ Basarabia ș-nordul ali Bucovinâ, ampârțâti, azâ, anamisa di republițli ex-sovietiți Moldova ș-Ucraina. Ligâturli anamisa di București ș-Chisinău agiumsirâ sum cota di avarie. Turnaț la puteari, comuniștili filoruși voru tora, delirantu ș-ridicol, sâ si legitimeazâ pritu conceptul artificial a unui moldovenismu ahoryea di identitatea romaneascâ. Urghiț di unâ românofobie patologicâ, prezidentul Vladimir Voronin ș-oaminili a lui vor sâ-și facâ unâ Moldovâ ti eli singuri. Eli s-facu câ agârșirâ câ proțeslu ali unificari a românilor ahurhi cu prota alidzeari alu Cuza Iași, dimi tamam tu capitala istoricâ ali Moldovâ.
Autor: Bogdan Matei
Armânipsearea: Irina Paris
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI |
2025-04-03
Print
Puteț s-avdzâț căndțido