Rivista a jurnalilor ișiti ază București (06/12/2010) |
(2010-12-06) |
Atea dit soni aspuneari: 2010-12-28 14:45 EET |
Dupu patru ani di la apruchearea tu Uniunea Europeană, România tinisi ațea ți s-aștipta tra să s-facă și europeanili au furnie ta s-pricănoască, dimi ved aderarea ca un succțes. Niaștiptată ca filotimie ti români, evaluarea easti faptă di ună di tu mastili-cleaie a monitorizarilei di Bruxelles ti gaerețllor di integrari: germanul Gunther Verheugen, fostul comisar european pentru Extinderi tu Comisia cumăndusită di Romano Prodi, tu anili 1999 și 2004, ș-tră Industrie tru prota Comisie Jose Manuel Barroso (2004-2010).
Om cu anami, ama ca di asparizmă, vruta ică nivrută București, tu proțli ani 2000, andicra di câtu mplini di curayiu ică serti lj-eara calificativele, Verheugen declară tora tu exclusivitati ti cotidianlu GÂNDUL, că prit integrarea ali Românie vrum ta s-amintă ună integrari susta tru structurli europene și euroatlantiți; intenția eara s-adrăm ireversibile alăxerli democratice ale României și, ca ună consecință a aiștor, văsilia s-agiungă un cingheliu di stabilitati și irini tu aestă parti ali Europă. El pricunoaști că, tu 1999, România fu călisită ti aderarea tu UE di furnii politiți și strateghiți di mari simasie.
Atumțea, Guvernul di coaliție di București, ți ma mulțăli eara criștin-democraț, andrupă păn di mardzină campania prit cari Occcidentul dănăsi fănicadzli fapța tu Kosovo di ascherili al Slobodan Miloșevici, ama u feaăți cu păhălu di chiru putearea dinintea a stângălei și li asparsi ligăturli cu Sărbia vitină și cu protectoarea a aiștei, Rusia.
Unăoară ufițializata, la 1 di yinar 2007, apruchearea tru UE s-deapoa vini ună harauă multu șcurtă. Tu 2008, România agiundzea pi ună creștere economică di 8 procente, ș-deapoa tru 2009, PIB-ul să scadă cu 7%. Fu efectul cadealihea a arăspăndearilei criza financiare să spuni căndăsit fostul comisar Gunther Verheugen. El adavgă, ama, că România șidzu multu ghini, comparativ cu alti văsilii europene, aguditi greu di criză tru 2009.
România nu fu responsabilă de criză, băncile românești nu fură mintiti. Dependentă di exporturi, România easte maș ună victimă. Cari easti, ama, responsabil ti furnia că văsilia nu u tricu criza? Easti vărăturlie România și victima clasalei ișiș politiți? Cu nidiezmințită moderație, Gunther Verheugen declară tră GÂNDUL: Corupția easte un fenomen ghinicunoscut, cu care lipseaști s-nă alumtăm.
Aveț ananghi di ună cultură politică ți numata easti orientată cătă sinferlu individual ică a unlui singur grup. Aveț ananghi di politicieni cari s-bagă sinferlu ti tută suțiitatea, a văsiliilei, pi protlu loc ș-deapoa sinferlu a lor. Tu minduita a mea, easti ună chestiuni di chiro.
Textul: Bogdan Matei
Armâneasti: Tașcu Lala
|