|
|
 |
Arhiva :
|
|
| Presa anamisa di libertate si responsabilitate |
| (2007-11-10) |
| Atea dit soni aspuneari: 2007-11-10 18:05 EET |
În 1989, la revoluþia anticomunistã din decembrie, presa a fu prima ti si elibera. Tru tuþ aeºti an’i, presa agiuca un rol di unâ multu mare importanþã tu bana a român’ilor. Ninti di tute fu, inevitabil, cama importanta hâlate di informare. Cara tu chirolu a comunismului cafiun zbor tipãrit ica spus la radio ºi televiziune eara controlat ºi cenzurat, dupã 1989 libertatea a zborlui agiumse dimplinã, vahi s-ma mare di cât lipsea, cum dzâtea Hillary Clinton tu chirolu a unei vizitâ la Bucureºti. Peisajul media din România easte multu diversu, pi ningã m’il’ili di titluri di presã tipãritã funcþionândaluii un numir multu mare di radiouri ºi televiziun’i. Tu protili dzâli dupã Revoluþia anticomunistã, la pasa orã apãrea un nou jurnal ºi, cârcilulu a lucârlor, tute eara cãftate, oamin’il’i citea multu di multu, canda vrândalui ta sã recupereadzâ an’il’i lai a comunismului cându presa eara un simplu consum di hârtie (di carte) ºi energhie. Ahurhindalui cu 1989, presa fu singura dumene ti funcþiona multu ghine. Multe di averli impresionante dit dzâlili a noastre ahurhirâ atumtea cu lansarea a unei publicaþii. Di la haraua a informaþil’ei ºi a dezbateril’ei, presa tricu la formuli tut cama profesioniste ama pãstra, tânu multu ºi di caracteristitli pi care-l’i li impusirâ condiþiile specifite a sutitatil’ei românescâ post-comunistâ. Presa româneascã fu, dupã 1989, ºi sindicat ºi patronat, ºi puteare ºi opoziþie, etalon moral ºi instrumentu di acþiune, revelator ºi exorcizator, ºi fu multu di multu justiþiar ºi judecãtor. Presa fu ultimlu recursu a niscântor oamin’i disperaþ ºi atel cama rapidlu mod di acþiune cu impactu mare. Tru atel’i 18 ani ti tricurâ di la Revoluþia din Decembrie 1989 aeste trãpsãturi, aeste misidz si cizelarâ, si plichisirâ, luarâ forme profesioniste, iºirâ în lume ºi vidzurâ ºi presiun’i ti s-u ducã acþiunea a presâl’ei tu zone di interes particular. Presa fu acuzatã di manipulare, di promovare a unor interese politite ica economite, ºi libertatea a l’ei fu bâgatâ în slujba a unor scopuri discutabile. Pânâ tu sone, presa atotna si discuþii ºi dezbateri. Nica si tu dzâlili aesti, presa românã easte iara tu chentrul a unei situatie ti s-u numim multughine un scandal naþional. Tu mplin conflictu întra prezidentul a statlui ºi ºeflu a guvernului, altâoarâ aliaþ politit, câdzurâ acuzaþiili di corupþie contra a unui ministru di ma ninti a agriculturâl’ei ºi a ministrului în funcþiune a agriculturâl’ei, di gioi agiumse ºi el, dupã ti-si deade demisia, tut ministru di ma ninti. Dezbaterea easte ma amplã, ma mare, intrâ în schenã ºi justiþia anticorpuþie ºi tuti turliili di alianþe deja evidenti întra oameni ocupândalui diferite funcþii esenþiale în stat. Dezbaterea ºi alumta si dute, cum s-fate di aradâ, ma multu pi ecranili a televiziun’ilor ºi tu pagin’ili a jurnalilor. Tut aclo s-feate ºi goada di teatru. Acuzaþiili contra a atilor doil’i miniºtri a agriculturâl’ei, apãrute cama ninti în presã, sigura, avea la bazâ probili audio ºi video obþânute prit filaj di lungu chiro. M’iercuri, la unâ sâhate di cipit, Televiziunea naþionalã prezentaat imaghin’ili a alustui filaj si efectul fu devastator. A doaua dzuâi, ministrul Remeº îºi deade demisia, corupþia dispri ahât si zburaste lo forma concretã a unui film cât un clip, si tuþ potenþial’il’i coruptibil’i si aspârearâ cu mare puvrie. În paralel cu aeste efecte fu declanºatâ ºi discuþia dispri moralitatea ºi legalitatea a prezentaril’ei la televiziunea di stat i la ite altã televiziune a unor imaghin’i ti fac parte din probatoriulu a unui protes ti easte pi derulare. Pi ningã aestea, nitiun insu nu regretã cã vidzu aeste imaghin’i ºi nu considerã cã s-nu avea ndreptul sã li veadâ. Atea ti deranjeadzã easte posibila manipulare ti s-pare ca easte dinâpoia a exclusivitatil’ei ºi a momentului aleptu trâ difuzare. Armâne, ama, libirtatea totalã a presâl’ei ti român’il’i vor s-u aparâ ca la Revoluþia dit 1989 ºi tru an’il’i care urmarâ di atumtea si ncoa.
Autor: Marius Tiþa
Armânipsearea: Hristu Steriu
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI |
2025-04-03
Print
Puteţ s-avdzâţ căndţido