Criza italiano-română a emigranțâloru |
(2007-11-08) |
Atea dit soni aspuneari: 2007-11-08 15:28 EET |
Romania ș- Italia câftarâ oficial ândruparea ali Comisiei Europeanâ ti integrarea socialâ a imigranțâloru ditu peninsulâ, maxusu a ațiloru di etnii româ (ghifteascâ). Câftarea s-fați după ți un cetățeanu românu di orighini romă (ghifteascâ) a atacâ unâ italiancâ aproapea di unâ tâburi di oamini fârâ casâ Roma. Moartea ali italiencâ ânchisi misuri serti di partea a autoritățlor, unâ retoricâ agresivâ a politicienilor și a presâlei ditu Peninsulâ, cumu și acti xenofobi. Guvernul italian scoasi pi ayunie un decret-nomu prit cari xenili luyursiț câ bagâ tu piricliu securitatea publicâ potu s-hibâ avinaț ântr-oarâ ditu Italie. Mulțâ români furâ pitricuț nâpoi acasâ. Alțâ s-turnarâ singuri aspâreaț ș-nu patâ țiva. Bucureștiul a lo ș-elu misuri ta s-u nchieadicâ și s-u ascadâ criminalitatea tu aradha a românilor ditu Italie, cumu ș-ti apârarea a ațiloru cari lucreazâ tinisitu tu aestâ vâsilie. Deadunu cu ministrul di Interni și ațelu ti Politica cu Xeanili, premierlu Călin Popescu Tăriceanu u lo calea ali Româ ta s- analizeazâ criza deadunu cu omologlu a lui, Romano Prodi. Nai ma hâirlâtica apandasi poati s-u da maș Uniunea Europeanâ, dzâsirâ doili, udyea cu ațea ți avea dzâsâ cu ândauâ dzâli ma ninti prezidentul ali Românie, Traian Băsescu - problema a romilor ( a ghiftâloru) nu easti maș ali Românie, câ ali Europâ ntreagâ. Călin Popescu Tăriceanu (track): « Nâ așteptămu ca Bruxellesul s-lia tu isapi aestâ câftari ta s-ândreagâ politiț pi nivel european di integrari socialâ cu acțentu pi educație, tu idyiul chiro cu unâ aplicari, sâ spunemu, coerentâ pi nivelu UE a problematicâlei ali migrație». Aștiptânda s-hibâ ndreptu unu plan pi nivel european, responsabili români și italieni apufusirâ misuri concreti. Easti zborlu, pi ninga alti, ti adrarea unâ pareie di lucru di reprezentanțâ a ministeriloru a Lucrului, Internilor ș-Educație ditu ațeali dauâ vâsilii. Pareia va s-ândrupascâ integrarea socialâ a ațiloru cari migreazâ și pitrioțearea acasâ a ațiloru cari nu au posibilitatea s- armânâ tu Italie. Easti zborlu ș-ti adrarea unâ forțâ deadunu di intervenție, la cari va s-participâ și treidzăț di polițiștii români. Romano Prodi deadi asiguripseri câ autoritățli italiani nu va s-facâ avinări tu masâ, câ maș individuali, cu tinisearea a nomurloru europeani. Elu adusi aminti, tutnâoarâ, contribuția importantâ pi cari lucrâtorli români u au la icunumia italianâ și sumucundilie câ Italia nu va s-bagâ restricții pi piața a lucrului și niți nu va u discrimineadzâ comunitatea româneascâ andicra di alti comunităț. Romano Prodi (track): «Avinărli va s-hibâ maș pi nivel individual, uidisitu linii cu directiva ali Comunitati Europeanâ tu ți mutreaști libira urdinari pi loclu ali Uniunii Europeanâ ». Nu lipseaști s-luyursimu idyea turlie pi ațeli ți lucreadzâ nisitu cu ațeli ți adarâ znii S-niți s-nu hibâ atacaț ațeli cari caftâ oportunităț tu alti vâsilii, s-italianili lipseaști s-lu știbâ ghini aestu lucru, dzâsi Prodi. Prezidentul Băsescu aduți aminti ș-elu câ premierli italieni, emu Berlusconi, emu Prodi, avurâ maș zboarâ di alâvdari la adresa a românilor, tu condițiili tu cari aești nu vinirâ prota oarâ tu Italie tu protu di yinaru 2007: « Mintâturli lipseaști s-li astrițemu, s-politicienili prindi s-aibâ mintiminilia s- analizeazâ realistu. S- nu li arcâmu problemili di Roma la București, di Bucuresti la Roma. Escu sinfunu cu pidipsearea iți românu cari fați znii pi loclu ali Italie, ama pideapsa lipseaști s-nu s-facâ cu câlcarea a ândrepturlor a omlui și niți unâ gheneralizari nu easti ti aprucheari ».
Autor: Corina Cristea
Armânipsearea : Irina Paris
|