Radio Romania International

Arhiva :

Prezidentul ali Ucrainâ eara vinit Bucureşti
(2007-10-31)
Atea dit soni aspuneari: 2007-10-31 15:00 EET Print
“Problemi duriroasi” – aşi li luyursi prezidentul ali Ucrainâ, Victor Iuşcenko, temili a discuţiilor di marţâ, di Bucureşti, cu omologlu a lui ditu România viţinâ, Traian Băsescu. Nu maş duriroasi, câ şi multu di multi şi, maxus vecl’i suntu dosarli nirezolvati ditu ligâturli bilaterali. Majoritatea armasirâ nica dit chirolu cându dauâli stati eara tu lagărlu comunistu. Statutlu a minorităţlor naţionali, ti exemplu nu ş-u aduţi ici. Vârâ 60 di n’il’i di etniţ ucrainen’i ditu Românie suntu, dit oficiu, reprezentaţ tu Parlamentul di Bucureşti. Aproapea giumitati di miliuni di românofon’i ditu Ucraina puturâ s-pitreacâ , la leghislativili ditu soni, tu Rada di Kiev un singur deputat, ţi nu candidă di partea a comunitatil’eii, ama di la unu partid. La sinurlu comun, apili armânu mintiti, deopotrivâ, pi Dunâ ş-pi Amarea Laie. Ampârtărea a platoului continental, iu ari stoguri di hidrocarburi, va s-hibâ apufusitâ la Curtea Internaţionalâ di Justiţie di la Haga. Iara canalu di navigaţie di mari ahândami sâpatu di ucrainen’i tu Delta a Dunâl’ei intră şi tu atenţia a cancelariilor occidentali. Canalu bagâ tu piricl’iu ziga ecologhicâ a aiştei zonâ unicâ, ţi easti mari parti di ea pi loclu românescu. Timbihili repetati a ecologiştilor, a Bucureştiului, a Statelor Uniti ş-UE nu avurâ canâ apandasi. Canalu easti locu ucrainean, iu fâţemu ţi vremu - dzâsi Iuscenko, cari tâxi maş câ : “Partea ucraineană va s-asiguripseascâ umplearea a tutulor obligaţiilor internaţionali adoptati di Ucraina tu aţea ţi mutreaşti avigl’iarea a fisil’ei. Nâ acâchisimu s-fâţemu unâ monitorizari a tutulor proiectilor ţi va s-hibâ dezvoltati tu Delta a Dunâl’ei.” Ditu zâmani yinu şi investiţiili fârâ hâiri pi cari Bucureştiul comunistu li feaţi tu combinatlu siderurgic di Krivoi Rog, ditu Ucraina tu aţelu chiro sovieticâ. Dupu 1989 Romania şi-u ari privatizatâ intregral industria siderurghicâ şi nu va s-ângroapâ ş-alti fonduri tu guva laie di Krivoi Rog. Di altâ parti, preţiză prezidentul Băsescu: “Himu interesaţ ca soluţiili pi cari statlu ucrainean va li aibâ ti ândridzearea a problemâl’ei Krivoi Rog s-hibâ soluţii ti cari s-nâ ântreabâ ş-noi şi cari s-nă agiutâ s-lomu nâpoi aţel’i aproapea 1 miliardu di dolari investiţ di România.” Ca unâie dupu discuţiili oficiali di Bucureşti, analistul Cristian Câmpeanu scrie câ “Romania vrea s-hibâ multu hârsitâ ma s-aibâ unu viiţinu stabil şi prooccidental la estu.” Ama tutu elu bagâ oarâ câ, ti amârtie , “avem un viţinu slab, cu narea ndzeanâ şi cari nu pari hâzâri ş- coopereazâ tin’isit ti ândridzearea a niacăchiserlor bilaterali.” Autor: Bogdan Matei Armânipsearea: Irina Paris

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International