Radio Romania International

Arhiva :

Romania ş-politica agricolâ europeanâ
(2007-10-10)
Atea dit soni aspuneari: 2007-10-10 12:42 EET Print
Agricultura – un capitol cari deadi mări dureri di capu ali României tu proţeslu di aderari la Uniunea Europeanâ – armâni un di âj=mbodyiurli ţi li ari Bucureştiul pi calea a lyui câtâ standardli comunitari. Rezultatili a verificărlor fapti di experţâl’i europen’i la aghenţiili di pâlteri ditu agriculturâ scoasirâ tu migdani unâ perspectivâ ântunicatâ: Romania easti tu piricl’iu s-hibâ activatâ clauza di salvgardari, ţi aduţi dupu ea chirearea a 110 miliun’i di euro, dimi vârâ 25% ditu sumvenţiili comunitari cari-l’i si cadu tu 2007 ti aestâ dumeni. Pâradzl’i ama lipseaşti s-agiungâ la huryeaţl’i cari l’i-câftarâ, ajunga la beneficiari, maş câ nu mata va s-yinâ di Bruxelles câ di la bugetlu ali vâsilie. “Unâ mari mintâturâ” zuyrâpseaşti sec un oficial european aestu sistem di pâlteari ditu Românie. Aghentia di Pălteri lo ma multu di 1 miliuni di câftări di subvenţii europeni, dimi 1.300.000, ama s-pari câ di aesti vârâ 400.000 furâ supradeclaraţii, tu sensul câ ti idyea cumatâ di locu s-featirâ ma multi câftări. Iara inspecţiili pi teren, ţi s-facu ti limbidzarea a lucrilor , şi cari tu medii includ 6% ditu câftărli ti sumvenţii, tu cazlu ali Românie agiumsirâ la un proţentu aproapea diplo, di vârâ 10%, tamam di itia a aiştor supracâftări. Amânărli au la thimel’iu, tu mari parti, şi aţea câ sistemlu informatic cari monitorizeazâ ampârtărea aiştor pâlteri fu bâgatu pi aradhâ cu mari zori, dupâ ţi softul fu alâxitu di 11 di ori. Tu aesti condiţii, Bucureştiul câftă unâ amânari di unu mesu ti bâgarea pi aradhâ a lucriloru. Dupu pârearea a premierlui Călin Popescu Tăriceanu, procedurli ţi s-sirâ multu preayalea di achiziţii a echipamentilor di verificari a informaţiilor mutrinda terenurli ti cari suntu dati sumvenţii europeani şi xichea a datilor exacti mutrinda suprafeţili di teren suntu cauzili cari u ambudyisescu funcţionarea a sistemlui. Călin Popescu Tăriceanu: “Himu unâ turlie acâţaţ ca tu pringâ tu un sistem cari, sigura, câţe va s-tin’iseascâ tuti nomurli, s-duţi multu preayalea ş- duţi la ânchidicări di aestâ turlie. La noi, ti amârtie, tu Românie, easti nai ma marea ampârţari a loclui. Avem nai ma marli numir di cumăţ di locu inreghistrati ditu întreaga Europâ. Cu alti zboarâ, procedura aestâ di verificari easti ş-ma greauâ, directu proporţional cu numirlu di cumăt di locyu”. Vasile Puşcaş, ma ninti pâzârâpsitor-şef tu chirolu a aderaril’ei ali Românie la UE, tora europarlamentar, faţi timbihi câ suntu problemi ş-tu dumenea sanitar-veterinarâ. Iara soluţia ti ndridzearea a problemilor, easti, dzâţi elu aplicarea sistematicâ a politicâl’ei agricolâ comunâ. Autor: Corina Cristea Armânipsearea: Irina Paris

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International