Radio Romania International

Arhiva :

Năulu an scular tru România (13.09.2010)
(2010-09-13)
Atea dit soni aspuneari: 2010-09-16 13:20 EET Print
Cama di trei miliun’i di elevi ahurhiră, luni, cursurli ti protlu semestru a anlui scolar 2010-2011. El’i avură parti di ună dişcl’ideari cu ma puţân fastu ca di arada, năulu an scular hiindalui vărtos stuhinat di criza economica, ţi s-ducheaşti pi nivelu a infrastructurăl’ei şi a personalului didactic, cu tută nădia ţi u spun guvernanţăl’i. Dzaţi tru sută dit unităţli di nviţâmintu nu au autorizaţie di funcţionari, ş-deapoa cama di trei suti di n’il’i di elevi nveaţă tru sculii iu nu ari apă şi grupuri sanitari. Cu tuti aestea, ministrul ali Educaţie, Daniel Funeriu, veadi giumitatea mplină a putirlui: ”Cama di 90% di ficiuriţl’i ali Românie va s-ducă la sculiili cari suntu autorizate şi căftai a inspectorlor şcolari s-nu ncl’idă niţi ună şcoală. Tutunăoarâ, 670.000 di ficiuriţ di areapta suţială defavorizată va s-aibă, dit protili dzăli di şcoală, rechiziti fără s-li păltească.” Politica di sirţăl’ie a guvernului agudeaşti nai cama multu cadrili didactiţi. Ti prota oară, tru 20 – ţl’i an’i dit soni, corpul profesoral românescu cheari, prit scutearea di pi lucru, di la 1 di yismăciuni, 10 n’il’i di lucrători dit aţel’i aproapea 370 di n’l’i. Aţel’i cari armăn, va s-aibă, dupu n’icşurarea bugetară ţi s-feaţi la 1 di alunar, cu 25% ma puţăn la amintaticlu di cafi mes, media a păltearil’ei tru nviţămintul preuniversitar scadi aestă turlie la 210 euro. Tu aesti condiţii, calitatea a inviţămintului românescu, un chiro ma ninti alăvdată tut cu tut, scadi cabaia, a deapoa reformili dimăndati di minister, ntră cari adrarea diznău a programăl’ei şi a manualilor şcolari după urnechea occidentală, easti tru piricl’iu tra s-agiungă simpli formi fârâ fondu. Cu tuti aesti ixichi, ică tamam tra să scoată tu videală ananghea ti crişteari a lor prit ună gaereti a cafi unlui insu işiş di autoantriţeari, prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, âl’i căndăsea pi elevi, tu un mesaj pitricut cu furn’ia ti dişcl’idearea a cursurlor, să spună ma multă “creativitati, inovaţie şi iniţiativă”. Sindicatili dit nviţâmintu nu suntu cu nădii tu ţi mutreşti perspectiva a năului an scular şi dimăndară că va s-dizvărtească acţiun’i di protestu Bucureşti şi Bruxelles, tra s-facă timbihi ti aspărdzearea niacumtinată a sculiil’ei româneşti. Un di liderl’ii sindicali, Aurel Cornea, declară: ”Tu minduita a mea, easti anlu scular nai ma slab tru 20 – ţl’i an’i dit soni. Tu aestă oară, tin’iili di cafi mes suntu multu n’icşurati, investiţiili nu s-băgară tru lucru păn tru cap şi avem multi sculii insalubri.” Un altu lider, Gheorghe Izvoranu, easti cu minduita că putearea di Bucureşti, prit politica di n’icşurari a alocaţiilor bugetari, va lu scadă ş-tu yinitor nviţămintul şi educaţia a român’ilor “Inviţămintul easti agudit ma largu. Cama di 1600 di sculii suntu incl’isi prit comasari ică ncl’ideari. Amintatiţli a lucrătorlor dit inviţămintu scădzură cu ma multu di 25%, agiungăndalui niscăntiori pânâ la 50%. NIca şi să u ghivăsim cartea di naeti pitricută di guvernu la Fondul Monetar Internaţional ş-va s-videm că, ti meşl’i ţi yin, va s-avem dininti apofasi serti cari va s-cărtească em amintatiţli a noastri em locurli di lucru.”. Aşi cum easti călindarea a Ministerlui tră Educaţie, năulu an scular românescu va s-aibă 36 di stâmân’i. El easti structurat pi dauă semestri, cu minivacanţi di Paşti ş-ti Cărciun ş-cu vacanţa di veară, tu chirolu cirişar-yismăciuni. Textul: Valentin Tigău. Apriduţearea: Taşcu Lala

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International