| UN SAMTU ROMAN : MONSENIORLU GHIKA |
| (2007-08-22) |
| Atea dit soni aspuneari: 2007-08-22 16:50 EET |
Dupa 1923, cand fu adratu preftu Vladimir Ghika fu pitricut di Baserica Catolica la Sidney, Budapesta, Dublin, Buenos Aires, iu lo parti la congresili euharistiți intrernationali. Avu misiuni apostoliți tu Japonia, China i Ceylon. Di arada vluisea cu un schin dit caruna a Hristolui iara dit arada a thamilor a lui eara vindicarea a nascantor persoani si amintarea a clirunomlui a scamnului ali Japonie.Muri tu 1954, tu una hapsani comunista dit Romania, dupu ti fu tranipsit di Securitati. Vladimir Ghika fu pripus ti beatificari di Dieceza Catolica Bucuresti. Probili principali suntu documenti dit arhivili atilei di ma ninti politii politică romană si marturiili atilor di ma ninti colegi dit hapsani. Beatificarea a lui reprezinta un proces importantu ti anamea ali natiunii romană, cate easti zborlu ti una personalitati cu dimensiuni universala. Spirit ecumenicu, monseniorlu Ghika dzatea ca tricu la catolicismu bas ta s-hiba un bun ortodox, una di vrerli a lui fu atsea ca baseritli surori - ortodoxa si catolica s-faca una.Ti bana si moartea a monseniorlui Ghika sa scrisira multi carta. Memoria a tațerlor, simnata di calugreaua Elisabeth de Miribel, atea ma ninti secretara a gheneralui de Gaulle, cari sumcundilieadza portretlu aiustui sacerdotu roman ti cari papa Pius al XI lea spunea ti hazi ca easti marli vagabondu apostolicu a secolului XX.
Textul: Valentin Tigau
Armanipsearea:Aurica Piha
|
2025-04-03
Print
Puteț s-avdzâț căndțido